Studenții vor să voteze în centrele universitare din țară

În ultimii ani, vocea studenților la nivel național nu s-a auzit atât de tare la alegeri. Prezența acestora la urnele de vot nu a fost semnificativă ca urmare a limitărilor impuse de cadrul legislativ în materie. Spre exemplu, la alegerile locale din 2016, prezența persoanelor cu vârste curpinse între 18-24 de ani nu a fost la fel de mare precum a persoanelor cu vârste cuprinse între 35-64 de ani (sursă: http://prezenta.2016bec.ro/).

Dificultatea studenților de a se prezenta fizic la urne în cadrul scrutinelor parlamentare  și locale s-a transpus în imposibilitatea acestora de a-și exercita dreptul de a vota și de a-și exprima spiritul democratic.

Din acest motiv și prin prisma faptului că schimbarea stă în mâinile tinerilor de astăzi, Uniunea Studenților din România, cea mai mare federație studențească din țară, propune autorităților competente în vigoare o schimbare la nivelul cadrului legislativ, în care are loc participarea studenților la procesul electoral . Ne dorim flexibilizarea manierei în care alegerile locale sunt organizate și facilitarea participării studenților la procesul electoral.

Schimbarea propusă constă în oferirea posibilității studenților de a vota pentru primăriile și consiliile localităților din care provin, de pe teritoriul centrelor universitare în cadrul cărora își urmează studiile, fără a fi obligați să își exercite acest drept doar în cadrul circumscripțiilor în care își au domiciliul înregistrat.

În acest sens, studenții care doresc să voteze pentru administrațiile localităților de domiciliu, aflându-se în ziua votării pe teritoriul localităților în cadrul cărora își urmează studiile universitare, vor face o cerere prin care solicită schimbarea circumscripției în cadrul căreia își exprimă dreptul de vot cu cel puțin 23 de zile calendaristice înaintea zilei în care au loc alegerile locale.

Totodată, schimbarea de către un student a circumscripției în cadrul căreia își exprimă dreptul de vot atrage după sine și eliminarea sa de pe lista circumscripției de domiciliu, cea în care ar fi votat în condițiile anterioare, evitându-se astfel posibilitatea fraudei electorale, întărită de sistemul electronic de verificare al buletinului care scoate din calcule ideea de vot multiplu.  

Această idee survine în contextul în care, la momentul actual, procesul democratic pe care studenții trebuie să îl respecte îngrădește libertatea de a participa la vot. Faptul că studenții sunt limitați, prin participarea la vot din localitatea de proveniență, încalcă unul dintre principiile de temelie ale democrației, regim politic cu care statul român se identifică.

În același timp, trebuie precizat faptul că menținerea acestei modalități, de a vota doar din localitatea din care provin, reprezintă un potențial pericol la adresa sănătății votanților, având în vedere contextul actual, marcat de pandemia provocată de coronavirus, ca urmare a necesității acestora de a se deplasa către și dinspre localitățile de domiciliu.

Mai mult decât atât, dat fiind faptul că în anul 2020, conform hotărârii Guvernului nr. 576/2020, organizarea alegerilor locale coincide cu începerea anului universitar pentru cele mai multe dintre universitățile din România, această flexibilizare la nivelul cadrului legislativ este atât prielnică, cât și necesară.

Schimbarea pe care o propunem ar reprezenta o măsură relevantă și importantă, deoarece majoritatea studenților migrează către orașul în care studiază cu câteva zile înainte de începerea anului de studiu, iar votul s-ar putea face, în urma cererii prealabile, cu ajutorul carnetului de student și al cardului de identitate.

Repartizarea studenților pentru secțiile de votare disponibile în centrele universitare în cadrul cărora aceștia urmează să voteze se va face în funcție de opțiunea exprimată în momentul completării cererii de schimbare a circumscripției electorale și nu va putea fi schimbată ulterior.

Pentru asigurarea unui proces electoral eficient și pentru date fiind limitările administrativ-logistice aferente unei astfel de schimbări, propunem adaptarea capacităților operaționale ale secțiilor de votare în scopul sprijinirii acestei măsuri.

Astfel, solicităm punerea la dispoziție, de către instituțiile publice responsabile, a unui sistem de înregistrare a studenților cu drept de vot, care să le permită acestora exercitarea acestui drept doar în orașul în care studiază și, complementar, suplimentarea resurselor umane și logistice care să asigure, în ziua alegerilor, implementarea acestei schimbări.

Pe scurt, pașii de urmat sunt:

Uniunea Studenților din România își dorește ca aceste măsuri să fie adoptate cât mai repede cu putință, pentru a oferi șansa studenților de a-și face vocea auzită și opțiunile politice transpuse în rezultate electorale, deci de a se implica la alegerile locale pentru comunitățile din care provin.

Considerăm că această propunere este rezonabilă, necesară și democratică, iar în calitate de reprezentanți ai studenților din România susținem cu vehemență  garantarea drepturilor studenților de către instituțiile publice responsabile. Totodată, în vederea conturării unei viziuni comune, suntem dispuși să colaborăm în vederea planificării și implementării acestui deziderat. Un efort comun poate genera rezultate benefice pentru viitor!

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, care reunește 111 organizații membre în peste 30 de universități din țară. Scopul statutar al federației este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi municipalități şi universități.

Fără discriminare în educație!

Uniunea Studenților din România (USR) alături de Forumul Tinerilor din România condamnă încercările de limitare a libertăților individuale fundamentale adoptate de către Senatul României prin amendamentul potrivit căruia sunt interzise în școlile și universitățile din țară cursurile despre identitatea de gen și egalitatea de șanse. 

Proiectul adoptat ieri cu 81 voturi de voturi „pentru”, 22 „împotrivă” și 27 de abțineri  prevede interzicerea cursurilor despre identitatea de gen și egalitatea de șanse, iar domeniile universitare care oferă programe de studiu dedicate cercetării identității de gen și masterate specializate vor fi desființate.

În această după-amiază în spațiul media au apărut mai multe surse care susțin faptul că Președintele României, Klaus Iohannis, nu va promulga legea prin care se interzice în școli și universități orice referire la identitatea de gen, poziție pe care o susținem și o încurajăm cu această ocazie. 


Considerăm că blocarea accesului la informații, discriminarea persoanelor în funcție de gen, precum și promovarea cenzurii în spațiul/mediul educațional (sau academic) reprezintă o încălcare gravă a principiilor și valorilor europene și internaționale, precum și o încălcare a legislației în vigoare.  

Considerăm că decizia Parlamentului de a se amesteca în aspectele ce țin de programa școlară, fără a exista o consultare în prealabil cu toți actorii relevanți din domeniu, este condamnabilă și regretabilă. Promovarea și adoptarea unor astfel de propuneri legislative încalcă principiul statului de drept și nu sunt coerente cu valorile promovate de Uniunea Europeană. Dialogul social și civic stă la baza oricărui demers democratic, iar libertatea individuală fundamentală a cetățenilor trebuie respectată în orice circumstanțe. Atât dreptul la informare, cât și dreptul la libertatea individuală sunt prevăzute în Constituția României, iar ele ar trebui tratate ca atare. 

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, care reunește 111 organizații membre în peste 30 de universități din țară. Scopul statutar al federației este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi municipalități şi universități.

Forumul Tinerilor din România reprezintă 155 de organizații de tineret din țară prin intermediul cărora sunt promovate valori ca: participare, egalitate, respect pentru diversitate și minorități, recunoaștere, nediscriminare și inovație. Scopul acesteia este de a reprezenta tinerii din România și totodată de a-i încuraja, susține și implica în activități și proiecte prin intermediul cărora să-și atingă potențialul maxim.

INTU, de la studenți pentru studenți

Uniunea Studenților din România (USR), alături de Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România (FASMR) și Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) lansează INTU, platforma de internship-uri dedicată studenților români.

INTU este mediul care conectează companiile de top din România cu liderii viitorului. Prin intermediul acestei platforme, cele trei mari organizații naționale își doresc să facă trecerea de la studenție la viața de adult mai ușoară, pentru toți studenții care caută un loc de muncă.

În raport cu actualul context cauzat de pandemia provocată de noul coronavirus, proiectul reprezintă o oportunitate excelentă pentru studenții care vor să muncească și să deprindă abilitățile necesare viitoarelor joburi. 

Platforma este creată de studenți pentru studenți, mesajul INTU fiind foarte clar în acest sens, și anume acela că Uniunea Studenților din România, Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România și Liga Studenților Români din Străinătate urmăresc să aducă soluții pentru nevoia actuală a studenților români. 

Prin INTU, organizațiile doresc să ofere studenților români șansa de a forma abilități esențiale în vederea obținerii unui loc de muncă odată cu finalizarea studiilor, cât și oportunitatea de a intra în contact cu valorile, practicile și cultura organizațională a companiilor din România.

Pentru mai multe detalii despre INTU, urmăriți paginile de Facebook (https://www.facebook.com/intu.romania/), de Instagram (https://www.instagram.com/inturomania.ro/) și de LinkedIn (https://www.linkedin.com/company/intu-romania/) ale platformei.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, care reunește 111 organizații membre în peste 30 de universități din țară. Scopul statutar al federației este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi municipalități şi universități.

Ne dorim ca măsurile de prevenție împotriva virusului să respecte drepturile contractuale și morale cuvenite studenților

În această perioadă care necesită pe deplin sprijinul și responsabilitatea tuturor entităților reprezentative din întreaga lume, Uniunea Studenților din România aplaudă inițiativa autorităților locale și a universităților care pun la dispoziție spațiile de cazare pentru a veni în sprijinul cadrelor medicale și familiilor acestora.

Dorim, totuși, să facem un apel la respectarea drepturilor stipulate în contractele de cazare ale studenților cazați în căminele studențești din campusurile universitare și oferirea unei perioade în care aceștia să poată să vină și să își preia obiectele de uz personal din camerele în care au locuit până la data oferirii spre folosință a acestor spații către Consiliile Județene sau orice altă administrație locală care preia în subordine spațiile de cazare în cauză.

Această dorință nu urmărește în niciun mod să interfereze cu respectarea combaterii bolii în cadrul pandemiei actuale, cauzată de virusul SARS-CoV-2, însă se ridică un semnal de alarmă în urma unei situații delicate dată de decizia luată în ultimele 24 de ore de către Consiliul de Administrație și Senatul Universității Valahia din Târgoviște, aceea de evacuare a bunurilor studenților și depozitarea obiectelor aflate în camerele Căminului studențesc nr. 2 din Campusul Universității Valahia din Târgoviște.

Ieri dimineață (8 aprilie crt.), obiectele personale au fost ridicate din camerele studenților și, deși această acțiune a fost efectuată cu toată seriozitatea comisiei desemnate în urma ședinței Consiliului de Administrație din data de 7 aprilie 2020, ne dorim ca pe viitor să se încerce evitarea unor astfel de situații și solicităm pe această cale și o colaborare din partea operatorilor spațiilor de cazare private (hoteluri), care ar putea acorda condiții superioare pentru medici, în acest fel contribuind la scăderea riscului de contaminare prin încrucișare a studenților care locuiesc în celelalte cămine din campus.

De asemenea, Uniunea Studenților din România alături de Liga Studenților din Universitatea Valahia ar dori ca, după încheierea stării de urgență, să se efectueze clarificări în contractele de cazare cu privire la cazurile de forță majoră, precum cea de față.

În urma discuțiilor avute cu Ministrul Educației și Cercetării, studenții au fost asigurați că rechiziționarea căminelor spre combaterea agravării situației actuale se va efectua ca o ultimă soluție și nicidecum una prioritară, drept care, sperăm că decizia luată de către conducerea universității privind cedarea în mod voluntar a spațiilor menționate anterior, precum și nerespectarea părerii studenților consultați au fost acțiuni adoptate strict din cauza stării de urgență.

Consiliul Director al Uniunii Studenților din România salută, pe această cale, demersurile luate de administrația locală pentru prevenirea răspândirii virusului, dar dorește o respectare a drepturilor contractuale și morale cuvenite studenților cazați în campusurile universitare.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 111 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi municipalități şi universități.

Uniunea Studenților din România face apel la calm și responsabilitate socială

Uniunea Studenților din România (USR) solicită urmărirea îndeaproape a demersurilor potrivite în vederea stopării răspândirii virusului COVID-19, precum și urmărirea tuturor măsurilor de prevenție potrivite, începute de autorități din punct de vedere educațional. 

În urma discuțiilor din ultimele zile referitoare la măsurile luate pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, Uniunea Studenților din România face următoarele precizări: având în vedere faptul că nu deținem expertiză în domeniul medical, susținem demersurile începute de autorități în acest context și așteptăm deciziile referitoare la situația cursurilor universitare. În cazul în care se va decide continuarea programului obișnuit al cursurilor, solicităm universităților ca toate sediile să fie dotate corespunzător normelor de igienă care se impun în contextul dat și, de asemenea, să fie verificate zilnic, tocmai pentru a preveni răspândirea virusului. 

Precizăm faptul că am luat la cunoștință măsurile impuse de unele universități din țară și reiterăm faptul că fiecare universitate hotărăște intern cum va acționa în situația dată. Măsurile luate sunt de prevenție și au ca scop oprirea evoluției virusului. 

Legat de activitățile care reunesc mai puțin de o mie de persoane, este OBLIGATORIE obținerea aprobării pentru desfășurarea activității de la autoritățile locale, în speță Direcția pentru Sănătate Publică. Acceptul sau refuzul organizării va fi transmis în baza unei analize care ține cont de natura evenimentului, grupa de vârstă a participanților, modalitatea în care participanții ajung la eveniment și durata deplasării către eveniment, dacă există posibilitatea ca la eveniment să participe persoane pentru care există posibilitatea să fi fost în zone de risc sau să fi intrat în contact cu persoane contaminate. Insistăm asupra faptului de a NU organiza evenimente dacă nu aveți această aprobare. Această decizie este valabilă până la data de 31 martie 2020 pe întreg teritoriul României și există posibilitatea prelungirii ei, în funcție de evoluția situației.

De asemenea, recomandăm informarea din surse autorizate (Departamentul pentru Situații de Urgență, Guvernul României, Ministerul Sănătății) cu scopul de a preveni dezinformarea apărută deja în spațiul public. Vă recomandăm să urmați recomandările referitoare la prevenirea răspândirii virusului și să așteptați indicațiile viitoare. Alte decizii, care vor fi luate în urma desfășurării ședințelor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, vor fi aduse la cunoștința publicului în cel mai scurt timp.

“USR susține decizia autorităților în ceea ce privește suspendarea activităților specifice procesului educațional, tocmai pentru prevenirea răspândirii acestui virus. Considerăm că cele mai bune soluții sunt reprezentate de urmărirea sfaturilor date de oamenii cu expertiză în domeniul medical, precum: spălarea periodică și responsabilă pe mâini, dezinfectarea acestora, evitarea aglomerărilor urbane, precum și consolidarea măsurilor igienico-sanitare din toate instituțiile publice. Îndemnăm oamenii la calm, pentru a nu crea confuzii mai mari decât cele deja existente și solicităm universităților să sporească atenția cu privire la măsurile sanitare din centrele proprii.”Alexandru VASILE, Președintele Uniunii Studenților din România.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 111 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi Municipalități şi Universități.

Modificări la Legea Educației. Rectorii, număr nelimitat de mandate la conducerea universităților

La propunerea președintelui Comisiei de învățământ, Senatul a eliminat limitarea mandatelor pentru rectori la două consecutive.

Uniunea Studenților din România (USR) își exprimă categoric nemulțumirea, privind noua formă a proiectului de lege nr. 159/2019. Totodată, federația solicită Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, o reevaluare a acestui act normativ, deoarece, prin modificările ulterioare aduse documentului, se produc dezavantaje sistemului educațional românesc la nivel universitar.

Considerăm că adoptarea acestei legi reprezintă, în același timp, conferirea autorității absolute, fără valențe, rectorilor actuali. În consecință, aceste modificări vor reprezenta, în acte, limitarea democrației universitare, precum și a unei competiții constructive, axată pe rezultate, nu pe interese personale. Astfel, nu putem fi de acord cu conferirea posibilității unui rector de a candida pentru un număr nelimitat de mandate, deoarece aceasta extindere a drepturilor poate conduce, în unele cazuri, la instaurarea unui monopol nedorit în mai multe instituții de învățământ superior din România.

Senatul a eliminat ieri, 10 februarie, limitarea mandatelor pentru rectori, cum este în prezent, potrivit modificărilor făcute de UDMR. Modificarea actuală aparține fostului ministru PSD al Educației, Liviu Pop.

Potrivit sursei edupedu.ro, legea prevedea că „durata mandatului de rector este de 4 ani” și că „o persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru mai mult de două mandate succesive”. Amendamentul adus de Liviu Pop prevede acum doar limitarea mandatului la patru ani, anulând-o, în acest fel, pe cea care limitează și numărul acestor mandate. În acest fel, rectorii pot candida de mai multe ori pentru această funcție.

“USR susține că astfel de acțiuni complet nedemocratice nu ar face altceva decât să producă transformări nedorite în jurul sistemului educațional, precum și în cadrul dezvoltării învățământului superior. Având în vizor toate aceste aspecte menționate, considerăm că promulgarea legii nr. 159/2019 în forma actualizată afectează și minimizează atributele pe care funcția de rector ar trebui să le aibă. Solicităm, în acest sens, înaintarea în Parlament a actului normativ reexaminat de Președintele țării.”, Alexandru VASILE, Președintele Uniunii Studenților din România.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 111 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi Municipalități şi Universități.

Festivalul UniFEST a ajuns la cea de-a XVIII-a ediție

De 18 ani, UniFEST este festivalul studențesc care se desfășoară la nivel național, prima oară debutând în anul 2001, în București. În portofoliul activităților organizate de Uniunea Studenților din România (USR), cea mai mare federație studențească la nivel național, se regăsesc evenimente culturale, sportive, de divertisment, sănătate și dezvoltare personală.

UniFEST este un eveniment devenit deja tradiție pentru toți studenții, desfășurându-se în mai precis în 13 centre universitare din toată țara prin intermediul celor 110 asociații membre USR.

Anul acesta, festivalul se desfășoară în perioada 8-18 noiembrie. Acesta debutează printr-o conferință de presă, în București, Iași, Suceava, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Sibiu, Oradea, Arad, Timișoara, Craiova, Târgoviște și Constanța. La acest eveniment de deschidere oficial vor fi prezentate evenimentele ce urmează să se desfășoare pe parcursul celor 11 zile. Prima zi a festivalului continuă cu promovarea activităţilor de voluntariat prin intermediul Paradei Asociaţiilor Studenţeşti, prin care ONG-urile sărbătoresc voluntariatul.

Activităţile sportive sunt și ele prezente în zilele de festival. Astfel, studenţii îşi vor testa rezistenţa și vor arăta ce este spiritul de echipă în cadrul campionatelor de fotbal. Acestea din urmă vor avea loc în weekenduri, pe 9-10, respectiv 16-17 noiembrie. Pe lângă acestea, tinerii studenți vor pune mare accent și pe educația non-formală, prin traininguri pe diferite teme, precum vorbitul în public, munca în echipă, Basic Life Support și altele.

Ca în fiecare an, studenţii beneficiază de acces gratuit în baza legitimaţiei de student la spectacolele de teatru și de film din cadrul UniFEST, precum și la intrarea în muzee, deviza consacrată fiind “Distracție gratis, nu degeaba!”.

Ca evenimente de tradiţie, în cadrul festivalului va avea loc Noaptea Albă a Teatrului Studenţesc, cea care oferă studenţilor posibilitatea şi plăcerea de a se bucura de spectacole de teatru până la răsăritul soarelui. Totodată, printre evenimentele cu care Uniunea a atras studenții se numără: Seara românească, Seara de film, Seara de Folk, Seara de Stand-Up, Conferința motivațională, unde distracția și buna dispoziție nu vor lipsi. Pe de altă parte, evenimentele diferă de la un oraș la altul, în funcție de nevoile identificate de voluntarii Uniunii Studenților din România în zona respectivă.

Marele festival studențesc UniFEST se va încheia pe data de 18 noiembrie în același stil, cu un Megaconcert, care promite să ofere o perspectivă remarcabilă pentru viaţa de student!
Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Capitalei prin ARCUB. De asemenea, acesta va avea loc în parteneriat cu Ministerului Tineretului și Sportului, Centrului pentru Tineret al Municipiului București, casele de cultură ale studenților, Complexului Cultural Sportiv Studențesc Tei, precum și alți parteneri din mediul privat.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 110 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi Municipalități şi Universități.

Codul Drepturilor Și Obligațiilor Studenților

ORDIN Nr. 3666 din 30 martie 2012
privind aprobarea Codului drepturilor şi obligaţiilor studentului
EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 225 din 4 aprilie 2012
În conformitate cu art. 202 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările
şi completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
ART. 1
Se aprobă Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, prevăzut în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile prezentului ordin se duc la îndeplinire de către Direcţia generală de învăţământ
superior şi asociaţiile studenţeşti.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului,
Cătălin Ovidiu Baba
Bucureşti, 30 martie 2012.
Nr. 3.666.
ANEXA 1
CODUL
drepturilor şi obligaţiilor studentului
ART. 1
(1) Prezentul cod cuprinde drepturile şi obligaţiile studenţilor înmatriculaţi în instituţiile de
învăţământ superior.
(2) Studenţii înmatriculaţi în instituţiile de învăţământ superior militar şi învăţământul de
informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională beneficiază de drepturile şi obligaţiile
stipulate în prezentul cod dacă acestea nu contravin drepturilor şi obligaţiilor care decurg din
reglementările elaborate de structurile abilitate din sistemul de apărare, ordine publică şi
securitate naţională.
(3) Studenţii înmatriculaţi în universităţile confesionale beneficiază de drepturile şi
obligaţiile stipulate în prezentul cod dacă acestea nu contravin drepturilor şi obligaţiilor care
decurg din reglementările elaborate în funcţie de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.
ART. 2
Senatul universitar nou-ales adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului,
la propunerea studenţilor, cu respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi ale prezentului cod, în termen de 60 de zile de
la adoptarea acestuia.
ART. 3
(1) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se dobândeşte prin admiterea la un
program de studii universitare de licenţă, master şi, respectiv, doctorat, potrivit art. 142 alin. (7)
şi art. 199 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Drepturile şi obligaţiile studentului-doctorand sunt prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.
681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat.
(3) Contractul de studii încheiat între student şi universitate în urma admiterii la un program
de studii universitare nu se poate modifica în timpul anului universitar.
ART. 4
(1) Studenţii se pot asocia în structuri sau organizaţii studenţeşti potrivit prevederilor art. 203
alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Organizaţiile studenţeşti legal constituite au drept de acces în spaţiile universitare pentru
a organiza proiecte pentru studenţi sau pentru a derula activităţile interne, în afara orelor de curs
şi a altor activităţi prestabilite. Universitatea are obligaţia de a reglementa aspectele de mai sus
prin codul prevăzut la art. 2.
(3) Instituţiile de învăţământ superior cooperează cu organizaţiile studenţeşti legal constituite
şi se consultă cu acestea pentru aspectele privind dezvoltarea învăţământului superior.
ART. 5
Asociaţiile studenţeşti legal constituite elaborează anual un raport privind respectarea
prevederilor prezentului cod în fiecare universitate din sistemul naţional de învăţământ.
Raportul se face public înainte de începerea fiecărui an universitar pe site-ul universităţii. În
cazul constatării unor deficienţe, universitatea are obligaţia de a face publice modalităţile de
soluţionare a acestora.
ART. 6
(1) Studenţii sunt parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri ai comunităţii
universitare, având drepturi şi obligaţii în baza principiilor enunţate la art. 118 din Legea nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare este reglementată de principiile
enunţate la art. 202 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 7
Statul garantează pentru toţi studenţii din sistemul naţional de învăţământ un învăţământ
echitabil în ceea ce priveşte admiterea, parcurgerea şi finalizarea studiilor.
ART. 8
Candidaţii proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic sau marginalizate din punct de
vedere social, inclusiv absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de
10.000 de locuitori, pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.
Asigurarea, pentru această categorie de studenţi, a serviciilor gratuite de orientare şi consiliere
educaţională şi profesională, a serviciilor de tutorat, precum şi urmărirea traseelor educaţionale
în vederea asigurării integrării lor academice, sociale şi culturale în comunitate constituie,
împreună cu calitatea acestora, un criteriu de evaluare a calităţii universităţii.
ART. 9
Propaganda politică, precum şi orice formă de discriminare individuală sau de grup sunt
interzise în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.
ART. 10
Drepturile studenţilor cu dizabilităţi fizice în desfăşurarea activităţilor academice şi a celor
sociale şi culturale sunt prevăzute la art. 118 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare.
ART. 11
(1) Studentul beneficiază de următoarele drepturi în baza principiilor enunţate de Legea nr.
1/2011, cu modificările şi completările ulterioare:
a) dreptul la învăţământ de calitate;
b) dreptul de acces la programe de mobilitate internă şi externă, cu recunoaşterea, conform
legii, a creditelor obţinute în acest fel;
c) dreptul de transfer de la o universitate la alta, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi
cartelor universitare;
d) dreptul la protecţia datelor personale;
e) dreptul la suport de curs gratuit (de minimum 5 pagini), în format fizic sau electronic, şi
acces la toate materialele didactice disponibile în mod gratuit în bibliotecile universitare sau pe
site-ul facultăţii;
f) dreptul de a fi informat, în primele două săptămâni de la începerea semestrului, cu privire
la programa analitică, structura şi obiectivele cursului, competenţele generate de acesta, precum
şi cu privire la modalităţile de evaluare şi examinare. Orice modificare ulterioară a modalităţilor
de evaluare şi examinare poate fi făcută doar cu acordul studenţilor;
g) dreptul de a beneficia la începutul primului an de studiu de un “Ghid al studentului”, cu
informaţii referitoare la: drepturile şi obligaţiile studentului, disciplinele din planul de
învăţământ, serviciile puse la dispoziţie de universitate, procedurile de evaluare, cuantumul
taxelor, baza materială a universităţii şi a facultăţii, informaţii despre asociaţiile studenţeşti
legal constituite, modalităţi de acces la burse şi alte mijloace de finanţare, mobilităţi, precum şi
alte facilităţi şi subvenţii acordate;
h) dreptul de a beneficia de un îndrumător de an/secţie/grupă, în funcţie de dimensiunea
acestor structuri, din rândul cadrelor didactice din facultatea în cadrul căreia îşi desfăşoară
cursurile;
i) dreptul de a participa la evaluarea cursurilor, seminarelor, lucrărilor practice, a prestaţiei
cadrelor didactice şi a altor aspecte educaţionale şi/sau organizatorice legate de programul de
studii urmat, potrivit prevederilor art. 303 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare. Evaluările sunt informaţii publice şi sunt folosite în evaluarea
performanţelor respectivelor cursuri, seminare, stagii de practică, programe de studiu şi cadre
didactice;
j) dreptul de acces la regulamente, hotărâri, decizii, procese-verbale şi alte documente ale
instituţiei la care studiază, în condiţiile legislaţiei în vigoare;
k) drepturi de autor şi de proprietate intelectuală pentru rezultatele obţinute prin activităţile
de cercetare-dezvoltare, creaţie artistică şi inovare, conform legislaţiei în vigoare şi Cartei
universitare şi eventualelor contracte între părţi;
l) dreptul de a beneficia gratuit de servicii de informare şi consiliere academică, profesională,
psihologică şi socială, conexe activităţii de învăţământ, puse la dispoziţie de instituţia de
învăţământ superior, potrivit Cartei universitare;
m) dreptul la practică în conformitate cu obiectivele programului de studii universitare,
precum şi dreptul la baza materială, transport şi masă asigurate în condiţiile legii;
n) dreptul la recunoaşterea practicii efectuate individual, după evaluarea gradului de
îndeplinire a obiectivelor de practică în conformitate cu programul de studiu;
o) dreptul de a întrerupe şi relua studiile conform Cartei universitare şi legislaţiei în vigoare;
p) dreptul de a studia în limba maternă sau într-o limbă de circulaţie internaţională, dacă
există această posibilitate în instituţia de învăţământ superior, în limita locurilor atribuite pentru
acest tip de program de studii;
q) dreptul de a refuza să participe la procesul educaţional mai mult de 8 ore pe zi,
reprezentând cursuri, laboratoare şi seminare, exceptând cazurile de pregătire practică;
r) dreptul la o evaluare obiectivă şi nediscriminatorie a competenţelor dobândite după
parcurgerea unui curs, cu respectarea programei, şi dreptul de a cunoaşte baremul după care a
fost evaluat;
s) dreptul la examinarea printr-o metodă alternativă atunci când suferă de o dizabilitate
temporară sau permanentă, certificată medical, care face imposibilă prezentarea cunoştinţelor
învăţate în maniera prestabilită de către titularul de curs, astfel încât metoda alternativă indicată
să nu limiteze atingerea standardelor examinării;
ş) dreptul de a contesta notele obţinute la examenele scrise, conform regulamentelor interne
ale universităţii. Rezolvarea contestaţiei va fi făcută de către o comisie din care nu fac parte
cadrele didactice care au evaluat iniţial, în prezenţa studentului contestatar, în cazul care
studentul solicită acest lucru;
t) dreptul de a i se restitui, la cerere, în copie, un exemplar înregistrat de universitate al
lucrării de licenţă/dizertaţie şi de a i se comunica punctajul acordat;
ţ) dreptul de a beneficia de un proces educaţional centrat pe student în vederea dezvoltării
personale, integrării în societate şi dezvoltării capacităţii de angajare, păstrării locului de muncă
şi mobilităţii pe piaţa muncii;
u) dreptul de a beneficia de trasee flexibile de învăţare, conform art. 123 alin. (7) din Legea
nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare. În acest sens, în cadrul programului de
studiu va fi asigurat un număr minim de cursuri opţionale şi/sau facultative din totalitatea
cursurilor oferite de universitate.
(2) Universitatea va publica rezultatele evaluării cadrelor didactice de către studenţi pe site-ul
propriu, în format lizibil, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Rezultatele vor conţine
centralizarea tuturor evaluărilor pentru fiecare profesor în parte.
(3) Modul de identificare, organizare şi evaluare a practicii de specialitate reprezintă un
criteriu obligatoriu de evaluare a calităţii programelor de studiu.
ART. 12
(1) Studenţii sunt reprezentaţi în structurile consultative, decizionale şi executive din cadrul
universităţilor, potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
şi Cartei universitare.
(2) Studenţii participă la luarea deciziilor din cadrul universităţilor în temeiul următoarelor
drepturi:
a) dreptul de a alege şi de a fi aleşi în structuri de conducere ale universităţii, conform Legii
nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) dreptul de a fi reprezentaţi în senatul universitar şi în consiliul facultăţii într-o proporţie de
minimum 25%, în condiţiile Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Cartei universitare;
c) dreptul de a fi reprezentaţi în structurile universităţii care gestionează serviciile sociale,
inclusiv comisiile de cazări, de alocare a burselor, de alocare a taberelor tematice;
d) dreptul de a participa la procedurile privind stabilirea modalităţii de desemnare a
rectorului prin reprezentanţi, precum şi în procesul de desemnare a acestuia, indiferent de
modalitatea de desemnare, potrivit art. 209 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
e) dreptul de a fi informaţi şi consultaţi de către reprezentanţii studenţilor în legătură cu
hotărârile votate în structurile de conducere ale instituţiei din care aceştia fac parte.
(3) Instituţiile de învăţământ superior nu pot condiţiona statutul de student reprezentant de
performanţele academice, prezenţa la cursuri, seminare şi laboratoare. Cadrele didactice nu se
pot implica în procedurile de alegere a studenţilor reprezentanţi, indiferent de nivelul de
reprezentare. Intervenţiile se sancţionează conform prevederilor art. 312 din Legea nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Un student nu poate avea calitatea de student reprezentant în structuri decizionale
(consiliu, senat şi consiliu de administraţie) ale universităţii pentru mai mult de 4 ani, indiferent
de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora.
(5) Reprezentanţii studenţilor în consiliile facultăţilor şi în senatele universitare sunt aleşi
prin votul direct, secret şi universal al tuturor studenţilor de la nivelul facultăţii, respectiv al
universităţii. Organizaţiile studenţeşti legal constituite la nivel de facultate/universitate pot
delega reprezentanţi de drept în aceste structuri. Numărul reprezentanţilor delegaţi de
organizaţiile studenţeşti în aceste structuri se stabileşte în baza autonomiei universitare.
(6) Procesul de desemnare a studenţilor membri în orice alte structuri consultative,
deliberative şi executive decât cele prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare, se realizează în baza autonomiei universitare şi se stabileşte de către
studenţi.
(7) Federaţiile studenţeşti legal constituite la nivel naţional desemnează reprezentanţi în
consiliile consultative ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS)
potrivit art. 217 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 13
(1) Studenţii beneficiază de gratuitate pentru:
a) studii universitare de licenţă, master şi doctorat în limita locurilor bugetate disponibile şi
conform reglementărilor Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul
cetăţenilor români, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând
Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, conform art. 142 alin. (4), etnicilor
români de pretutindeni conform art. 205 alin. (4), precum şi în cazurile prevăzute la art. 205
alin. (5) şi (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
b) eliberarea actelor de studii şi a celor care atestă statutul de student (inclusiv situaţia
şcolară/foaia matricolă, diploma de licenţă, inginer, urbanist, master şi doctor, suplimentele la
diplomă, adeverinţele, carnetele şi legitimaţiile, inclusiv cele pentru accesul la bibliotecă);
c) accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale şi
sportive organizate pe teritoriul României în cazul etnicilor români din afara graniţelor ţării,
potrivit prevederilor art. 205 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) În cazul eliberării duplicatelor actelor de studii, instituţiile de învăţământ superior pot
percepe taxe stabilite în temeiul autonomiei universitare.
(3) Studenţii beneficiază de următoarele reduceri de tarife:
a) cu cel puţin 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă şi subteran, precum şi
pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, conform art. 205 alin. (2) din Legea nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare;
b) de 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte
manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, conform art. 205 alin. (3) din
Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Studenţii sunt încurajaţi să participe la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un
număr de credite conform art. 203 alin. (9) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 14
Studenţii beneficiază de următoarele drepturi sociale:
a) asistenţă medicală gratuită potrivit prevederilor art. 205 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare;
b) cazare, cu excepţia cazului în care studiază în localitatea de domiciliu, în condiţiile legii;
c) subvenţii pentru cazare conform art. 205 alin. (15) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
d) acces în spaţiile universitare pentru a organiza proiecte pentru studenţi sau pentru a derula
activităţile interne, în afara orelor de curs şi a altor activităţi prestabilite, în conformitate cu
prevederile Cartei universitare;
e) dreptul de a sesiza abuzuri şi nereguli şi de a cere verificarea şi evaluarea acestor sesizări
de către organisme specializate prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi dreptul la protecţia
celor care sesizează, potrivit Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile
publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;
f) dreptul de a le fi înregistrate toate cererile scrise şi semnate sau transmise la adresele
oficiale de e-mail ale universităţii şi de a primi răspuns scris, respectiv prin mijloace electronice
la aceste cereri, în condiţiile stabilite de lege şi de regulamentele universitare;
g) dreptul la un termen de înscriere de cel puţin 5 zile lucrătoare de la afişarea anunţului
pentru concursurile organizate în universitate, inclusiv cele pentru burse, tabere, cazare şi
mobilităţi.
ART. 15
(1) Studenţii au dreptul de a cunoaşte mecanismele prin care se stabilesc taxele de studiu,
precum şi alte taxe percepute de universitate, în conformitate cu Carta universitară.
(2) Studenţii au dreptul să fie informaţi cu privire la numărul, tipul şi cuantumul fiecărei taxe
practicate de către universităţi.
ART. 16
(1) Studenţii pot beneficia de următoarele tipuri de burse:
a) burse pentru stimularea performanţei, care se distribuie conform regulamentelor interne
ale universităţilor şi care pot fi împărţite în burse de merit, de studiu şi de excelenţă;
b) burse sociale, pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse, al căror
cuantum minim este propus anual de Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului
Superior, raportându-se la costurile reale pentru masă şi cazare. Bursele sociale pot fi cumulate
cu celelalte tipuri de burse;
c) burse din alocaţii bugetare sau venituri proprii extrabugetare ale universităţilor, precum şi
alte tipuri de burse speciale, conform criteriilor stabilite de legislaţia în vigoare, al căror
cuantum trebuie să acopere cel puţin costurile pentru masă şi cazare;
d) burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau
fizice de tipul celor prevăzute la art. 205 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Studenţii pot beneficia de împrumuturi prin Agenţia de Credite şi Burse pentru Studenţi
în conformitate cu art. 204 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 17
(1) Studenţii care provin din medii dezavantajate sau cei care au rezultate remarcabile în
educaţia şi formarea lor profesională, culturală sau sportivă beneficiază de locuri în taberele
tematice în limita bugetului acordat în acest scop.
(2) În cadrul acestor tabere se pot organiza sesiuni de formare profesională în context
nonformal pentru care studenţii pot primi un număr de credite ECVET/ECTS, conform Cartei
universitare.
(3) Taberele tematice pot fi organizate de MECTS prin organismele sale, în perioada
vacanţelor, cu consultarea federaţiilor naţionale studenţeşti legal constituite.
ART. 18
Studenţii au următoarele obligaţii:
a) de a îndeplini toate sarcinile care le revin potrivit planului de învăţământ şi programelor
analitice ale disciplinelor;
b) de a respecta carta, regulamentele şi deciziile universităţii;
c) de a participa la şedinţele structurilor de conducere din cadrul instituţiilor de învăţământ
superior în calitate de reprezentanţi aleşi ai studenţilor;
d) de a respecta standardele de calitate impuse de către universităţi;
e) de a respecta drepturile de autor ale altor persoane şi de a recunoaşte paternitatea
informaţiilor prezentate în lucrările elaborate;
f) de a respecta prevederile codului etic al universităţii;
g) de a elabora şi susţine lucrări de evaluare la nivel de disciplină şi lucrări de absolvire
originale;
h) de a sesiza autorităţilor competente orice nereguli în procesul de învăţământ şi în cadrul
activităţilor conexe acestuia;
i) de a participa la activităţi academice fără a fi sub influenţa băuturilor alcoolice sau a altor
substanţe interzise;
j) de a nu folosi un limbaj şi comportament neadecvate mediului universitar;
k) de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şi
subvenţiile primite;
l) de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în spaţiul universitar;
m) de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale puse la dispoziţia lor de către
instituţiile de învăţământ superior;
n) de a suporta plata eventualelor prejudicii aduse bazei materiale puse la dispoziţia lor de
către instituţia de învăţământ superior;
o) de a informa autorităţile competente cu privire la existenţa oricărei situaţii care ar putea
influenţa buna desfăşurare a activităţilor de studiu individual şi general;
p) de a-şi îndeplini angajamentele financiare impuse de către instituţia la care studiază, în
condiţiile stabilite în contractul de studiu.
ART. 19
Federaţiile naţionale ale organizaţiilor studenţeşti elaborează anual un raport privind
respectarea prevederilor prezentului cod în universităţile din sistemul naţional de învăţământ.


Noul an universitar aduce schimbări în metodologia privind mobilitatea academică a studenților

Mobilitatea academică se va realiza mai ușor în urma ultimului Ordin de Ministru al Educației Naționale, intrat în vigoare pe data de 12 septembrie 2019. Astfel, atât cei înscriși la programele de licență, cât și cei de la master, vor beneficia de o metodologie mai simplificată în privința procedurii de transfer universitar.

Uniunea Studenților din România vă prezintă mai jos cele mai importante modificări aduse Metodologiei privind mobilitatea academică a studenților.

O primă modificare reglementează mobilitatea academică în interiorul aceleiași instituții de învățământ superior, astfel încât creditele obținute să poată fi utilizate pentru a continua studiile în cadrul altui program, de la aceeași universitate, cu respectarea prevederilor  din Regulamentul privind Activitatea Profesională a Studentului, sau o metodologie privind transferurile.

De asemenea, acordurile instituționale între universități pot include condiții noi de desfășurare a mobilităților, printre care se numără alegerea limbii de studiu și condițiile de cazare.

Acordul instituțional între universități este un document cadru care stabilește felul prin care  – în general – mobilitățile între cele două universități se desfășoară. Până acum, acest acord includea aspecte precum tipul mobilității sau durata mobilității.

Tot prin această modificare a metodologiei este introdusă posibilitatea de a găsi o oportunitate de mobilitate academică temporară pe cont propriu.

Dacă până acum, pentru a realiza o mobilitate academică , instituția de învățământ de la care pleca un student și cea la care se transfera acesta  trebuiau să aibă un acord încheiat, începând cu acest an, studenții pot alege universitatea la care doresc să se transfere, cu condiția ca aceasta să ofere un program de mobilități, compatibil cu studiile tale deja urmate.

Studenții și masteranzii vor avea posibilitatea de a accesa o mobilitate academică definitivă începând cu al doilea semestru de studiu și până la penultimul semestru.

              Până de curând, pentru a iniția o mobilitate academică definitivă, un student  trebuia să fi terminat cel puțin primul an de studii, să  fi îndeplinit toate cerințele prevăzute în programul de învățământ, să nu fie la mijlocul anului de studiu și să nu fie deja în ultimul an de studii.

Modificările aduse metodologiei fac ca mobilitățile definitive să poată fi accesate oricând după primul semestru al anului I și înainte de ultimul semestru al ultimului an de studiu. Mai mult decât atât, a fost exclusă obligativitatea îndeplinirii tuturor cerințelor prevăzute în programul de învățământ.

Uniunea Studenților din România salută aceste modificări menite să îmbunătățească actul academic din învățământul superior românesc și să ușureze demersurile studenților în vederea transferurilor între universități.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 110 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi Municipalități şi Universități.

Liderii studenților se întâlnesc la Craiova în cadrul Adunării Generale a Uniunii Studenţilor din România

Uniunea Studenţilor din România reuneşte anul acesta la Craiova organizaţii studenţeşti din peste 30 de universități, cu ocazia celei de-a 49-a Adunări Generale a celei mai mari federaţii studenţeşti din ţară.

În perioada 12 -15 septembrie sunt aşteptati peste 150 de studenţi,  membri ai celor 110 organizaţii ale Uniunii, pentru a participa la workshopuri, dezbateri, traininguri în domeniul educațional, precum și la evenimente sociale.

Adunarea Generală va fi găzduită de Universitatea din Craiova și va avea loc sâmbătă, 14 septembrie, la ora 10:00. La deschiderea evenimentului vor fi prezenți reprezentanți ai Universității din Craiova, Universității de Medicină şi Farmacie Craiova şi Universității Valahia din Târgovişte, precum și ai Casei de Cultură a Studenţilor, Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret Dolj şi ai Convenţiei Organizaţiilor Studenteşti din Craiova.

În cadrul evenimentului se vor stabili principalele obiective pentru noul an universitar, strategia Uniunii Studenţilor din România și vor fi dezbătute problemele actuale ale sistemului educațional superior.

Adunarea Generală a Uniunii Studenților din România este organizată cu sprijinul organizațiilor din zona de Sud-Vest: Asociaţia Studenţilor şi Absolvenţilor Economişti din Universitatea din Craiova (ASAE-UCV),  Organizaţia Studenţilor Farmacişti (OSF), Societatea Studenţilor Stomatologi Craiova (SSSC), Societatea Studenţilor Medicinişti Craiova (SSMC), Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova (ASBC),  Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Educaţie Fizică Sport şi Kinetoterapie (ASFEFSK), Liga Studenţilor din Universitatea Valahia (LSUV), Asociaţia Studenţilor Timoceni (AST),EESTEC LC si UN YOUTH Craiova Branch.

Uniunea Studenților din România este cea mai mare federație studențească, reunind 110 organizații membre în peste 30 de universități. Scopul statutar este acela de a reprezenta, promova şi apăra drepturile studenților, în raport cu actorii relevanți la nivel național, în special cu Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Parlamentul, Guvernul, Preşedinția României, precum şi Municipalități şi Universități.