„Oppenheimer”, noul film epic regizat de Christopher Nolan, duce publicul in mintea si deciziile morale ale lui J. Robert Oppenheimer, liderul echipei de oameni de stiinta straluciti din Los Alamos, New Mexico, care a construit prima bomba atomica din lume. Nu este un documentar, dar prinde bine marile momente si subiecte istorice.

Problemele pe care le descrie Nolan nu sunt relicve ale unui trecut indepartat. Noua lume pe care Oppenheimer a ajutat sa o creeze si cosmarul nuclear de care se temea, exista si astazi.

Presedintele rus Vladimir Putin ameninta ca va folosi arme nucleare in razboiul sau din Ucraina. Iranul face tot ce poate pentru a dezvolta arme nucleare. China isi extinde arsenalul nuclear. Guvernele ostile precum China fura tehnologii de aparare ale SUA, inclusiv din Los Alamos.

Acuzatiile potrivit carora Oppenheimer ar fi fost un spion sovietic si un risc de securitate – un obiectiv major al filmului – au fost infirmate. In decembrie 2022, administratia Biden a anulat postum decizia Comisiei pentru Energie Atomica a SUA din 1954 de a revoca autorizatia de securitate a lui Oppenheimer, considerand acest proces partinitor si nedrept. Inregistrarile declasificate arata ca spionajul sovietic asupra efortului american de bombe atomica a avansat programul de bombe al Moscovei, dar Oppenheimer nu era un spion.

Un nor portocaliu mare se ridica deasupra pamantului desert.

Perspectiva lui Oppenheimer

Oppenheimer s-a alaturat Proiectului Manhattan, un efort la nivel national de a construi o bomba atomica inainte ca nazistii sa dezvolte una, in 1942. Oamenii de stiinta pe care i-a condus la situl din Los Alamos au fost probabil cel mai talentat grup de minti adunate vreodata intr-un singur laborator, inclusiv 12 eventuale. laureatii Nobel.

In 1954, la apogeul erei McCarthy, Oppenheimer a fost acuzat ca este comunist si chiar spion sovietic. Care este adevarul?

Stim ca in anii 1930 si pana in 1943, Oppenheimer a fost un simpatizant comunist. Fratele sau Frank si iubita lui Jean Tatlock apartineau Partidului Comunist din Statele Unite, iar sotia lui Oppenheimer, Katherine, a fost un fost membru.

Pentru Oppy, asa cum il numeau studentii sai, marxismul era interesant din punct de vedere intelectual, dar era si practic. Oppenheimer a vazut comunismul drept cea mai buna aparare impotriva ascensiunii fascismului in Europa, care, fiind de mostenire evreiasca, era personala pentru el.

Pana in 1943, insa, sprijinul lui Oppenheimer pentru cauzele Partidului Comunist s-a schimbat – evident, cand si-a dat seama de enormitatea misiunii sale de a produce o bomba atomica. In acel an, Oppenheimer i-a ajutat pe ofiterii de securitate ai armatei americane sa identifice oamenii de stiinta despre care credea ca sunt comunisti.

Los Alamos, NM, a fost dezvoltat ca un oras secret unde oamenii de stiinta au construit si testat prima bomba atomica.

Oppenehimer a fost o tinta de top pentru informatiile sovietice, care i-au atribuit numele de cod CHESTER si CHEMIST. El a fost cultivat si de ofiterii de informatii sovietici. Dar a fi vizat si cultivat pentru recrutare nu este acelasi lucru cu a fi un spion recrutat.

Dupa cum arata filmul, in 1943, colegul academic al lui Oppenheimer de la Universitatea din California, Berkeley, Haakon Chevalier, i-a spus lui Oppenheimer ca un om de stiinta britanic care lucreaza in San Francisco ar putea transmite informatii sovieticilor. Oppenheimer a respins abordarea, dar din motive care raman neclare, nu a informat autoritatile timp de cateva luni.

In anii urmatori, Oppenheimer a oferit cel putin trei versiuni ale povestii, uneori implicandu-l pe fratele sau Frank. Se pare ca Robert incerca sa-si protejeze fratele de securitatea armatei.

Arhivele puse la dispozitie dupa prabusirea Uniunii Sovietice stabilesc acum fara indoiala ca Oppenheimer nu a fost un agent sovietic. De fapt, rapoartele serviciilor secrete sovietice despre Proiectul Manhattan dezvaluie ca, in punctele cheie, sefii de spionaj ai lui Stalin erau frustrati ca operatorii lor nu l-au recrutat pe Oppenheimer. Dar rusii au patruns in Proiectul Manhattan – cea mai mare bresa de securitate din istoria SUA.

O pagina dintr-un raport desecretizat al agentiei de securitate descrie evenimentele descrise in „Oppenheimer”

Un extras din dosarul agentiei britanice de securitate MI5 despre J. Robert Oppenheimer descrie eforturile de a-l convinge pe Oppenheimer si alti oameni de stiinta sa impartaseasca informatii despre cercetarea lor asupra bombei atomice cu Uniunea Sovietica. 

Toti oamenii de la Kremlin

Mai multi oameni de stiinta care au lucrat la Proiectul Manhattan au furnizat Uniunii Sovietice informatii esentiale despre cercetarea bombei atomice din SUA.

„Oppenheimer” se concentreaza pe Klaus Fuchs, un fizician teoretic stralucit care a fugit din Germania nazista in Marea Britanie si a devenit subiect naturalizat britanic. Din momentul in care a inceput sa lucreze la proiectul bombei atomice din timpul razboiului din Marea Britanie, Fuchs a fost in ceea ce el a descris mai tarziu drept „contact continuu” cu informatiile sovietice, furnizand calcule teoretice necesare pentru construirea bombei atomice.

Generalul Leslie Groves, comandantul militar al Proiectului Manhattan, i-a invinuit ulterior pe britanici pentru ca nu l-au identificat pe Fuchs ca spion sovietic. Este corect. Dar dosarul desecretizat despre Fuchs de la serviciul de securitate al Marii Britanii, MI5, arata ca la acea vreme, agentia nu avea nicio dovada pozitiva, de incredere, a comunismului lui Fuchs. MI5 stia ca Fuchs era anti-nazist, dar nu ca ar fi pro-sovietic.

Portret cu cap si umar al unui barbat, etichetat „KEJ Fuchs”

Poza de identificare a lucratorului din Los Alamos a fizicianului teoretician Klaus Fuchs, care a transmis Uniunii Sovietice informatii despre constructia de arme nucleare. 

Asa cum discut in noua mea carte, „Spioni: Razboiul epic al informatiilor intre Est si Vest”, alti spioni de la Los Alamos au inclus un om de stiinta prodigios, Theodore „Ted” Hall (nume de cod MLAD sau „Tanar”); Julius Rosenberg (nume de cod ANTENNA, mai tarziu LIBERAL); David Greenglass (BUMBLEBEE, CALIBRE). Alti spioni sovietici, precum savantul britanic Alan Nunn May, au lucrat in alte parti ale Proiectului Manhattan.

Acesti barbati au avut mai multe motive pentru a trada secretele atomice ale SUA. Erau adevarati credinciosi comunisti si credeau ca armele atomice sunt prea puternice pentru a fi detinute de o singura tara. Mai mult decat atat, ei aveau o aparare (gresita) – ca Uniunea Sovietica era aliatul Americii in timpul razboiului, asa ca „doar” furnizau secrete unui guvern aliat. Dar, asa cum arata corect Nolan in film, cand Chevalier l-a abordat pe Oppenheimer cu acelasi argument, Oppenheimer a replicat ca este inca o tradare.

Spionajul sovietic in cadrul Proiectului Manhattan ar schimba istoria. Pana la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, spionii lui Stalin au livrat secretele bombei atomice Kremlinului. Acest lucru a accelerat proiectul bombei al Moscovei. Cand sovieticii au detonat prima lor arma atomica in august 1949, aceasta a fost o replica a armei construite la Los Alamos si aruncata de americani pe Nagasaki.

Chiar si acum, aproape 80 de ani mai tarziu, secrete despre spionajul nuclear sovietic inca apar. Un agent sovietic al carui spionaj a fost dezvaluit doar recent este George Koval (nume de cod DEVAL), un inginer american care a fost recrutat in Proiectul Manhattan, unde a lucrat la „initiatorii” bombei cu poloniu la o unitate din Dayton, Ohio.

Dupa ce Koval a murit in 2006, la varsta de 93 de ani, ministerul rus al apararii a dezvaluit ca initiatorul primei bombe atomice sovietice a fost pregatit conform specificatiilor furnizate de Koval. Putin l-a onorat postum pe Koval drept „Erou al Rusiei”, oferind un toast cu sampanie in onoarea sa.

Fotografie care arata peste zeci de cladiri si facilitati.

Astazi, Laboratorul National Los Alamos este unul dintre cele trei laboratoare federale care intretin arsenalul nuclear al SUA. 

Noi tinte

Daca filmul lui Nolan inspira publicul sa citeasca biografia profund cercetata a lui Oppenheimer de Kai Bird si Martin Sherwin, care l-a inspirat pe Nolan sa faca acest film, sau alte relatari despre Proiectul Manhattan sau Razboiul Rece, ei vor descoperi ca tesuturile de baza ale stiintei si spionajul ramane in viata.

Astazi, lumea se afla la limita revolutiilor tehnologice care vor transforma societatile in secolul 21, la fel ca armele nucleare in secolul 20: inteligenta artificiala, calcul cuantic si inginerie biologica. Vizionarea „Oppenheimer” ma face sa ma intreb daca guvernele straine ostile ar fi putut deja sa fi furat cheile pentru deblocarea acestor noi tehnologii, in acelasi mod in care au facut sovieticii cu bomba atomica.