Sursa foto: Shutterstock
Durerea apărută pe partea stângă poate ridica multe întrebări, mai ales atunci când nu ai avut alte probleme de sănătate recente. Află situațiile în care trebuie să mergi la medic și explică ce investigații poți face la MedLife, pentru a identifica rapid cauza durerii.
Ce poate provoca durerea în partea stângă
Durerea în partea stângă poate avea mai multe cauze, care țin de organele aflate în zona respectivă sau implică structuri învecinate. Iată cele mai frecvente situații:
- Afectarea inimii: Durerile care apar brusc, se simt ca o presiune intensă și iradiază către braț, gât sau spate pot anunța afecțiuni ale inimii, cum ar fi angina pectorală sau infarctul de miocard. De exemplu, un bărbat care simte o apăsare prelungită în piept și dificultăți în respirație, mai ales după efort, trebuie să se adreseze de urgență medicului.
- Probleme pulmonare: O infecție, inflamare sau blocaj la nivelul plămânului stâng, cum ar fi pleurita, pneumonia sau embolia pulmonară, provoacă dureri ascuțite și uneori febră ori tuse persistentă. Un exemplu este pacientul cu o răceală netratată la timp, care ajunge la spital cu junghi toracic, febră și respirație dificilă.
- Afecțiuni digestive: Stomacul, pancreasul și splina sunt poziționate în partea stângă. Gastrita, ulcerul, pancreatita sau splenomegalia se manifestă prin durere, balonare, greață sau modificarea scaunului. O persoană cu durere constantă deasupra burții, asociată cu lipsă de poftă de mâncare, ar trebui să solicite investigații suplimentare.
- Leziuni musculo-scheletale: Loviturile, întinderile sau inflamația nervilor dintre coaste, des întâlnite la cei care ridică greutăți sau practică sporturi intense, dau dureri ce se intensifică la mișcare sau când atingi zona respectivă.
- Alte cauze: Rinichiul stâng, stresul sau anxietatea pot genera disconfort în această zonă, uneori alături de palpitații sau senzație de agitație interioară.
Alarme pe care să le recunoști rapid
Nu orice durere necesită acțiune imediată, însă există situații care obligă la vizită urgentă la medic. Fii atent la următoarele semnale:
- Durerea devine puternică sau nu se reduce: Durerile intense sau cele care persistă peste 20 de minute ridică suspiciuni de probleme grave.
- Simptome care însoțesc disconfortul: Apariția dificultății la respirație, transpirații reci, amețeli, bătăi neregulate ale inimii, greață accentuată sau pierderea cunoștinței necesită supraveghere medicală imediată.
- Contextul apariției: Dacă durerea apare în timpul efortului, sub stres major sau indiferent de poziția corpului, consultă medicul. Persoanele peste 55 de ani sau cele cu diabet și hipertensiune au risc crescut.
Cum decurge procesul de diagnosticare la MedLife
Pentru stabilirea cauzei durerii, medicul urmează un algoritm clar, menit să excludă rapid afecțiunile grave. Iată care sunt pașii principali:
- Consultul inițial (anamneza): Medicul notează simptomele, istoricul medical, modul de apariție a durerii, eventuale factori agravanți sau amelioranți. De exemplu, discută cu pacientul despre momentul apariției durerii și posibilele legături cu mesele sau efortul fizic.
- Examinările clinice și investigațiile de bază: Poți primi recomandare pentru electrocardiogramă (EKG), utilă în diagnosticul problemelor cardiace, sau radiografie toracică, dacă medicul suspectează o afecțiune pulmonară.
- Analize de laborator: Hemoleucograma și markerii pentru inflamație ori boli cardiace ajută la diferențierea cauzelor. Un exemplu: creșterea valorii markerilor de inflamație poate directiona către o infecție, nu spre o problemă cardiacă.
- Investigații imagistice: Dacă simptomele indică o problemă abdominală, medicul recomandă ecografie abdominală pentru vizualizarea clară a organelor interne (splină, ficat, pancreas, rinichi). Este o procedură neinvazivă, fără disconfort și nu necesită pregătiri complexe. În cazuri complexe, se poate indica tomografie (CT) pentru detalii suplimentare.
- Consulturi de specialitate: Pot fi implicați cardiologul, gastroenterologul, pneumologul sau hematologul. De exemplu, dacă ecografia depistează mărirea splinei, medicul poate colabora cu hematologul pentru investigații suplimentare.
Splenomegalia – un diagnostic de luat în calcul
Splina, situată sub coastele din partea stângă sus, filtrează sângele și sprijină imunitatea. O splină mărită (splenomegalie) apare în cazuri de infecții, boli ale sângelui sau ciroză hepatică. Simptomele se pot manifesta discret: jenă locală, senzație de prea plin după masă sau durere surdă/ascuțită în abdomenul superior stâng.
Cand să te adresezi imediat medicului
Următoarele situații impun consult medical de urgență:
- Durerea în partea stângă persistă și nu se ameliorează în 20 de minute, indiferent de poziție sau repaus.
- Respirația devine dificilă, apar palpitații, transpirații reci sau amețeli.
- Ai istoric de boli cardiace, diabet, hipertensiune sau ai peste 55 de ani.
- Starea generală se înrăutățește rapid.
Acționarea promptă reduce riscul complicațiilor și favorizează recuperarea.
Managementul durerii și monitorizare
Medicul stabilește tratamentul după identificarea cauzei. Poate prescrie medicamente, recomandă modificarea stilului de viață sau, în cazuri severe, ia în calcul intervenția chirurgicală. De exemplu, o pacientă cu gastrită confirmată prin analize primește indicații pentru regim alimentar și tratament medicamentos, urmat apoi de monitorizare periodică.
Dacă suferi de o afecțiune cronică, menține legătura cu medicul și respectă consulturile de control pentru a preveni revenirea simptomelor.
Prevenție și îngrijire pe termen lung
Pentru a reduce riscul de reapariție a durerilor în partea stângă, aplică următoarele recomandări:
- Renunță la fumat și limitează consumul de alcool.
- Adoptă o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe și fibre.
- Fă mișcare zilnică adaptată vârstei și menține o greutate potrivită.
- Menține stresul sub control prin tehnici de relaxare și pauze regulate.
- Programează controale medicale periodice pentru prevenție și evaluare.
Acest articol oferă informații generale și nu substituie consultul medical de specialitate. Nu te autodiagnostica și nu lua medicamente fără avizul medicului sau farmacistului. Ține cont de eventualele contraindicații sau efecte adverse ale oricărui tratament sau supliment menționat.
