Te lupti cu stresul la locul de munca? Comunicarea deficitara este strans legata de stres. Persoanele care sunt stresate pot gasi mai greu sa comunice bine cu colegii, prietenii si familia. Ei pot deveni epuizati si frustrati, limitandu-si astfel capacitatea de a-si exprima gandurile si emotiile in mod coerent celorlalti.

De asemenea, ei pot interpreta gresit cuvintele si actiunile altora, provocand conflicte interpersonale. In acest articol, acoperim cateva sfaturi de comunicare pentru gestionarea stresului legat de munca.

Creste-ti constiinta de sine

Cresterea constientizarii dvs. de sine este o modalitate buna de a incepe sa va abordati stresul. Cand esti clar care sunt nevoile tale (atat trupul, cat si mintea), este mai usor sa le comunici celorlalti in mod succint.

Cunoaste-ti limitele. Cat de mult munca este prea mult pentru tine? Pentru ce fel de sarcini ati avea nevoie de mai multe indrumari sau instructiuni? Cat timp esti dispus sa petreci la serviciu in fiecare zi sau saptamana? Cat de confortabil va simtiti daca un supervizor sau un coleg va contacteaza cu privire la chestiuni legate de munca in afara programului de lucru?

Cunoaste-ti factorii declansatori. Ce te deranjeaza cel mai mult la locul de munca? Exemplele includ a fi suprasolicitat, instructiuni vagi, a fi microgestionat, interactiunea cu anumiti colegi, inechitatea perceputa si schimbarile de ultima ora. Ce vi se pare suparator in aceste situatii? Cum va influenteaza acesti factori declansatori? Ce altceva va afecteaza?

Fiti constienti de limbajul corpului. Observati ce comunicati nonverbal prin limbajul corpului. Cand vorbesc cu altii la locul de munca, oamenii pot alege cuvinte care ii ajuta sa para increzatori. Limbajul corpului negativ sau slab care apare in acelasi timp, totusi, poate avea efectul opus de a-i face sa para anxiosi, nervosi, neincrezatori, inabordabili, dezlegati sau chiar ostili. Acest lucru creeaza, din neatentie, neincredere si afecteaza relatiile profesionale. Exemplele de limbaj corporal negativ sau slab includ agitatia, cocosarea sau aplecarea, contactul vizual prea mare sau prea mic, incrucisarea bratelor, gesturile prea mult sau distras. Aflati mai multe despre limbajul corpului dumneavoastra observandu-va data viitoare cand sunteti implicat intr-o discutie legata de munca. Ca alternativa, cereti feedback colegilor de care va simtiti mai aproape.

Comunicati asertiv

Cand experimentati simptome legate de stres la locul de munca, comunicati de obicei pasiv, agresiv, pasiv-agresiv sau asertiv?

O persoana care comunica agresiv poate fi vazuta ca furios, nepoliticos sau ostil. Ei insista sa faca lucrurile in felul lor si nu au loc de compromis. Un exemplu ar putea fi un angajat care vorbeste tare intr-o intalnire. Ii instruiesc pe colegi sa faca ceva exact asa cum doresc ei, fara sa asculte parerile altora.

Persoanele care comunica pasiv, pe de alta parte, cedeaza celorlalti, in ciuda faptului ca au propriile nevoi sau opinii. De exemplu, acestor persoane le este greu sa spuna „nu” sarcinilor suplimentare care le ies in cale. Acest lucru se poate intampla chiar daca sunt constienti de faptul ca volumul lor de munca devine de negestionat.

O persoana care utilizeaza comunicarea pasiv-agresiva „actioneaza” indirect pentru a obtine ceea ce isi doreste. O astfel de comunicare poate avea loc prin sarcasm, ignorarea celorlalti, procrastinare si nu face ceea ce este cerut. De exemplu, atunci cand i se cere sa ajute un alt departament cu ceva de lucru, o persoana poate simti resentimente, dar este de acord deschis. Individul poate intarzia in mod intentionat finalizarea lucrarii cat mai mult posibil, in timp ce spera in secret ca celalalt departament va „primi mesajul”.

Comunicarea asertiva, pe de alta parte, poate ajuta la stresul legat de munca. A fi asertiv inseamna a comunica intr-o maniera clara, directa, increzatoare si care respecta nevoile celorlalti. Poate include sa va exprimati punctul de vedere in mod clar si calm, sa nu fiti de acord cu punctele de vedere ale altora cu respect si sa spuneti „nu” confortabil si politicos. Un exemplu ar putea fi: „Inteleg ca ati prefera sa implicati Organizatia A, dar cred ca Organizatia B ar putea fi cea mai potrivita pentru noi din urmatoarele motive…” Comunicarea asertiva include si posibilitatea de a oferi si de a primi feedback cu respect. Desigur, comunicarea asertiva necesita multa practica de-a lungul timpului, mai ales daca ai obiceiul de a comunica in moduri neasertive de ani de zile.

Reglati-va emotiile

Invatarea sa va reglati emotiile va poate creste capacitatea de a gestiona simptomele legate de stres la locul de munca.

Fa-ti pauze scurte din cand in cand. Fa-ti o obisnuinta sa ramai la locul de munca. Ceea ce functioneaza pentru fiecare individ va fi diferit. Cateva exemple includ exercitii simple de intindere la birou, sa luati o ceasca de ceaiul dvs. preferat, sa observati natura sau sa vizionati videoclipuri dragute cu animale. Respiratia scurta inainte de a raspunde la o situatie dificila de munca va poate ajuta, de asemenea, sa raspundeti intr-un mod mai calm, obiectiv si mai profesionist. Daca situatia dvs. de munca va permite, va recomandam sa spuneti ceva de genul „Voi avea nevoie de X timp sa ma gandesc la asta” inainte de a oferi un raspuns. Desigur, este important sa raspundeti cu un raspuns in cele din urma.

Fii amabil cu tine insuti. Oamenii au uneori standarde diferite pentru ei insisi si pentru ceilalti. De exemplu, o persoana poate fi amabila, rabdatoare si sustinatoare fata de un prieten care trece printr-o perioada dificila, dar se poate mustra daca s-a gasit intr-o situatie similara. Daca un prieten s-ar confrunta cu stres legat de munca, ce i-ai spune? Ar fi si acesta acelasi raspuns pe care ti l-ai spune daca tu ai fi cel care trece prin stres legat de munca? Daca nu este, care ar putea fi motivul?

Intreaba pentru ajutor

Nu va fie teama sa ii abordati pe altii pentru ajutor la locul de munca.

Multi oameni se ingrijoreaza ca a cere ajutor in legatura cu stresul lor legat de munca ii face sa para slabi, in timp ce altii cred ca a cere ajutor ii „impovareaza” pe oamenii pe care ii cer. Nimeni nu este perfect insa si este absolut normal ca noi toti sa avem nevoie de ajutor din cand in cand. De fapt, a cere ajutor atunci cand ai nevoie de el, de fapt, necesita mult curaj si putere. Acest lucru este valabil mai ales daca ai fost obisnuit sa rezolvi lucrurile in mod independent.

Ganditi-va la tipul specific de ajutor pe care doriti sa-l cereti si de la cine. De exemplu, ati putea dori sa solicitati colegilor apropiati resurse sau sfaturi pentru anumite proiecte. Daca preferati sa va pastrati problemele personale separate de munca, luati in considerare consilierea online. Puteti, de asemenea, sa intrebati supervizorul dvs. sau departamentul de Resurse Umane despre ceea ce compania ofera angajatilor sai, cum ar fi un Program de Asistenta pentru Angajati (EAP), care poate include formare de competente si terapie personala.

Cu membrii familiei si prietenii, poate fi util sa fiti precis cu privire la modul in care doriti sa va sprijine. De exemplu, ati dori sa va linistiti sau sa va ascultati? Poate ai vrea ca ei sa petreaca timp cu tine. Te-ar ajuta daca te incurajeaza sa faci miscare? Poate ati dori ca ei sa va invite in continuare la activitati de familie si adunari sociale. Sau poate ti-ar placea sa auzi solutiile lor sugerate, avand in vedere cunostintele lor despre tine?

Sfaturi de comunicare pentru gestionarea stresului legat de munca

Comunicarea corecta poate ajuta la gestionarea stresului legat de munca. Cresterea constientizarii de sine este cheia pentru a sti ce anume ati dori sa comunicati altora, in timp ce asertivitatea va ajuta sa comunicati nevoile dvs. celorlalti cu respect. In acelasi timp, reglarea emotiilor va poate creste toleranta in situatii stresante. Cand te lupti sa faci fata, este normal sa apelezi la ajutor, fie de la un prieten, un membru al familiei, un coleg apropiat sau un terapeut profesionist.