Studenții cer păstrarea gratuității transportului feroviar!

Scrisoare deschisă către domnul prim-ministru Florin Cîțu,

Stimate Domnule Prim-Ministru,

Uniunea Studenților din România reprezintă interesele comune ale tuturor studenților din România, iar printre obiectivele noastre se numără implicarea activă în îmbunătățirea situației comunității studențești și a drepturilor acesteia.

În contextul ultimelor informații apărute în spațiul public privind limitarea transportului gratuit al studenților, vă adresăm această scrisoare în vederea obținerii unei clarificări asupra situației evocate anterior.

Considerăm că orice student are nevoie de drepturi fundamentale pentru a-și continua educația, drepturi ce au fost simultan asigurate de stat (prin contextul social) și de familie. Uniunea Europeană sintetizează într-un raport elaborat importanța mediului exterior în viața oricărui tânăr, motiv pentru care definește în sens larg dreptul la mișcare liberă și demarează proiectul DiscoverEU, prin care orice student de 18 ani poate călători pe teritoriul european gratuit folosindu-se de transportul feroviar. Această inițiativă are la bază oportunitatea tinerilor de a învăța despre istoria, cultura și diversitatea europeană într-un mod neconvențional, prin experiență proprie. Pornind de la această idee, o retragere a acestui drept oferit tuturor studenților este un impediment suplimentar, indirect impus de către organele legislative studenților ce doresc să-și descopere ținutul natal, valorile culturale promovate prin tradiții și reprezintă o limitare atipică vremurilor moderne pe care le trăim.

În plus, un studiu efectuat în anul 2014 (Impact of Students’ Financial Strength on their Academic Performance) evidențiază că 48% dintre studenți sunt complet dependenți financiar de părinții lor. Eliminarea sau reducerea semnificativă a subvențiilor acordate de stat asociațiilor de transport precum CFR Călători nu garantează menținerea cererii pentru serviciile de transport la un nivel constant și transformă frecventarea cursurilor la o facultate aflată într-un oraș distinct celui de domiciliu într-un privilegiu pe care unele familii din România nu și-l pot permite. Deși această acțiune ar însemna explicit un transfer al acestor cheltuieli de la bugetul public spre cel privat (al gospodăriilor), impune totodată un cost sever pe care sistemul educațional românesc îl va suporta pentru o perioadă îndelungată de timp. Să se oprească aici eforturile permanente de elevare a nivelului de educație?

De asemenea, dorim să aducem în discuție declarațiile dumneavoastră contrastante din ultimii ani. În 2017 ați declarat că gratuitatea nelimitată pe transportul feroviar pentru studenți are un impact redus asupra bugetului. În 2018, ați susținut renunțarea la această gratuitate, iar în 2019, cât dețineați funcția de Ministru al Ministerului Finanțelor Publice (când ați avut disponibile datele corecte și reale asupra impactului acestui drept asupra bugetului statului român), ați afirmat că ”Nu eliminăm gratuitatea la transportul cu trenul, pentru studenți”. Astfel, ne întrebăm ce anume a determinat această schimbare de opinie, ținând cont de faptul că în 2020 ne-am confruntat cu o pandemie ce a limitat călătoriile? De ce în 2019 oferirea de gratuitate studenților la transportul feroviar nu avea un impact major asupra economiei, iar acum a devenit o problemă masivă? De ce nu s-a menționat acest lucru și în programul de guvernare?

Suntem puşi în faţa unei probleme ce vizează generaţia pe care se pune constant presiunea de a schimba societatea în care trăim. Viitorul unei ţări are o nevoie primordială de muncă intelectuală, ce prinde contur pe parcursul drumului academic. Dacă se vorbeşte necontenit de această schimbare salvatoare a României, venită din partea noastră, a studenţilor, de ce există dorinţa de a elimina aspectele motivante, care adaugă un plus experienţei academice a fiecăruia dintre noi?

În acest moment, este necesar ca atenția să fie îndreptată asupra respectării Articolului 8 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011, conform căruia „Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale MINIMUM 6% din produsul intern brut al anului respectiv”.

Vă reamintim cât la sută din PIB s-a alocat sectorului educației din 2015 până în prezent:

2015: 3.1%

2016: 3.3%

2017: 2.8%

2018: 3.01%

2019: 2.9%

2020: 2.7% (cel mai mic din ultimii 5 ani)

România se află la coada clasamentului în ceea ce privește investițiile în educație, comparativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană. Educația ar trebui să fie prioritatea numărul unu al oricărui partid aflat la guvernare, însă constatăm în urma declarației din 2019 că acest lucru nu este foarte important pentru dumneavoastră: ”Educația și sănătatea NU SUNT PRIORITĂȚI”.

Având în vedere că în ultimii 30 de ani investițiile în zona educației au fost minimale sau prost implementate de către decidenții politici (considerăm că toate partidele care au activat și activează în momentul de față se fac responsabile de problemele din sectorul educației și nu numai), vă rugăm să vă asumați public un plan pe acțiuni concrete legate de investițiile în educație, de îmbunătățirea sistemului educațional și creșterea gradului de acces la serviciile de învățământ. Vă rugăm să fiți primul Prim-Ministru care să prezinte un plan de acțiuni concrete anual, iar la sfârșit de an să prezinte societății civile rezultatele întreprinse în respectiva perioadă pe fiecare punct în parte. Totodată, vă rugăm să analizați cu celeritate modul de conducere și de organizare al CFR Călători care conform ultimelor declarații ale dumneavoastră a primit sume semnificative în raport cu bugetul de stat. Cum a îmbunătățit CFR Călători în ultimii 4 ani infrastructura și condițiile de călătorie?

Pentru a putea avea o imagine cât mai amplă și unitară asupra problemei gratuității pentru transportul feroviar, am realizat un studiu la care au participat peste 20.000 de studenți din toată țara. Considerăm datele colectate ca fiind foarte concludente în vederea luării unei hotărâri în privind această situație.

Date relevante colectate din perioada 2017-2019:

Potrivit studiului elaborat de către Măzăreanu (2020) în perioada 2017 – 2019 volumul anual de transport al trenurilor de călători din România nu a înregistrat o creștere exponențială, contrar afirmațiilor nefondate.

Astfel, în 2017 volumul a fost de 5663 mil pasageri/kilometru, urmând ca în 2018 să se înregistreze o scădere – 5577 mil pasageri/kilometru. Abia în anul 2019 s-a înregistrat o creștere ușoară (5906 mil pasageri/kilometru).

Folosind date colectate din rapoartele administrative anuale CFR  Călători și din publicația Jurnalul Național, am stabilit care au fost sumele subvenționate de către statul român prin hotărârile de guvern anuale. Astfel, în anul 2017  studenții au beneficiat de facilități de călătorie cifrate la 326,106 mil. lei, în 2018 de facilități de călătorie cifrate la 465,631 mil. lei, iar în 2019 facilitățile de călătorie au fost cifrate la 535,419 mil. lei.

AnSubvenție transport public (lei)Facilități de călătorie cifrate de care au beneficiat studenții (lei)Ponderea cheltuielilor privind facilitățile de călătorie acordate studenților din subvenții (%)Creștere/Scădere venituri pentru transportul public(%)Creștere/Scădere venituri pentru facilități în timpul călătoriilor
2017 121355000032610600026,87%-8,27%+46,77%
2018107117380046563100043,46%+101,28%+4%
2019114167100053541900046,90%+6,30%+5,40%

Cu toate că informațiile prezentate și tabelul pot părea a fi în contrazicere, distanța parcursă de către mijloacele de transport feroviar și veniturile aduse în urma călătoriilor, această creștere în raport cu km parcurși de către trenurile de călători poate fi datorată numărului crescut de achiziții de bilete pe distanțe mai scurte.

Datele colectate și centralizate oferă o imagine mai amplă a efectelor oferirii gratuității de transport feroviar pentru studenți. Astfel, putem sesiza creșteri exponențiale pentru secțiunea facilităților din timpul călătoriilor, ce poate fi explicată prin faptul că noii studenți ce au beneficiat de această gratuite au fost mai deschiși în a achiziționa servicii sau produse în timpul călătoriei. O altă majorare semnificativă este cea a veniturilor pentru transport, care a prezentat o creștere de 101,28%, după un an în care acestea au fost scăzute. Putem deduce după această scădere din anul 2017, că această opțiune de transport devenise mai puțin folosită de către spațiul public, dar odată cu oferirea gratuității pentru studenți, aceștia au majorat veniturile cu peste 100%. Aceste lucru mai semnalizează că mersul cu trenul a devenit opțiunea numărul 1 a studenților, subiect abordat și în cadrul chestionarului nostru.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2019 numărul de studenți și cursanți înscriși în învățământul universitar (licență, masterat, cursuri postuniversitare, doctorat și programe postdoctorale de cercetare avansată) a fost 543299.

Dintre studenții chestionați, 36,6% provin din zona de Sud-Est a țării, 15,9% din zona de Est, 15,2% din zona centrală a țării, 14,4% din zona de Sud-Vest, iar 9,2% din zona de Vest.

În ceea ce privește domiciliul de proveniență al respondenților, 41,35% provin din mediul rural, iar 58,65% provin din mediul urban. Analizând ponderile pentru fiecare dintre zonele României, am obținut următoarele date:

Din eșantionul chestionat, majoritatea de 30,6% dintre studenți au centrul universitar la o distanță cuprinsă între 101-200 km de domiciliu, 18,4% la o distanță cuprinsă între 201 și 300 km, 17,7% peste 300 km, iar doar 13,8% cu centrul universitar în același oraș ca și domiciliul. Astfel, 86,2% dintre studenții chestionați au nevoie de un mijloc de transport național pentru a ajunge la facultate.

Din diagrama prezentată mai sus putem observa faptul că scopul principal al deplasării cu trenul este cel educațional, cu o majoritate răsunătoare de 73,6%. Următorul scop ca și număr de răspunsuri este vacanța, cu un procent de 17,8%. Cele 2 însumează 91,4%, restul rezultatelor fiind compuse din scopuri ca și mersul acasă, vizitat rudele sau deplasat la locul de muncă.

Din datele colectate putem observa că 74,8% dintre studenți au călătorit cu trenul mai mult de 10 ori în anul 2019, 32,7% între 11-30 călătorii, 21,5% între 31-50 de călătorii, iar 20,6% călătorind de peste 50 de ori. 25,2% dintre studenți au declarat că nu călătoresc cu trenul mai mult de 10 ori pe an.

Pentru diagrama de mai sus, 87,4% dintre studenți au declarat că folosesc trenul ca și mijloc de transport deoarece este singura soluție gratuită de transport valabilă. Astfel, aproape 9 din 10 studenți folosesc trenul doar datorită faptului că este gratis, lucru vizibil și în datele colectate în tabelul de la punctul 2.

Oferind scenariul ipotetic în care transportul cu trenul ar deveni plătit, 80% ar alege o altă opțiune cu un risc mai mare de accident, iar 1.2% o opțiune mult mai costisitoare, în timp ce doar 18,8% ar păstra trenul ca fiind prima opțiune de transport.

Pentru diagrama de mai sus, scorurile au fost incluse într-un interval de la 1- foarte rar până la 5- foarte des. Putem observa că majoritatea studenților(64,4%) utilizează frecvent sau foarte frecvent trenul pentru deplasarea spre centrul universitar, iar 15,3% utilizează trenul cu frecvență medie.15,1% utilizează trenul rar sau foarte rar, procent ce poate fi interpretat greșit deoarece nu am oferit opțiunea transportului cu mașina proprie.

Putem observa din diagrama de mai sus unitatea în răspunsurile oferite pe fiecare zonă. Astfel, cu o medie de 40%, părerea despre condițiile de transport pe timp de pandemie a fost una neutră, în timp ce aproape 40% au evaluat condițiile ca fiind bune sau foarte bine, cu aproximativ 20% evaluându-le ca fiind slabe sau foarte slabe.

Dorim să vă atragem atenția asupra următoarelor aspecte vitale:

–      Limitarea numărului de călătorii poate afecta prezența studenților cât și gradul de ocupare al locurilor scoase la concurs în instituțiile de învățământ superior;

–      Poate afecta dorința de dobândire a studiilor superioare pentru viitoarele generații;

–      Poate micșora interesul pentru actualii studenți de a își continua parcursul academic;

–      Poate limita mobilitatea studenților care efectuează cercetări în parteneriat cu alte universități sau instituții de cercetare națională, precum și prezența la concursuri și conferințe naționale;

–      Poate influența alegerile unui viitor student privind locația desfășurării studiilor superioare.

Prin urmare, considerăm că aceste afirmații lansate în spațiul public reprezintă un afront la adresa studenților de pretutindeni și propunem o rundă de discuții și negocieri pe această temă cu principalii reprezentanți ai studenților din România. Dorim să precizăm faptul că și guvernele anterioare, indiferent de culoarea politică, au invitat principalele federații și organizații naționale studențești la discuții, ori de câte ori s-a propus modificarea unor aspecte ce țin de viața studențească.

Link-ul către petiție – https://www.petitieonline.com/studenii_cer_pstrarea_gratuitii_transportului_feroviar

Vasile Alexandru-Adrian

Președinte

Uniunea Studenților din România