Stilul si gratia atemporala ale actritei Audrey Hepburn au fost chestii de legenda si raman de neegalat in amploarea si influenta lor. Actrita de origine belgiana a atras mai intai atentia lumii in calitate de tanara pariziana cu ochii mari in productia de pe Broadway ,,Gigi” si apoi ca printesa rebela in ,,Vacanta romana”. Mai tarziu, a fost un vanzatoare de flori Cockney cu vointa puternica in ,,My Fair Lady” si o escorta cu spirit liber in ,,Breakfast in Tiffany’s”.

Pe si in afara ecranului, Hepburn a personificat eleganta, rafinamentul si gustul. O muza a designerului francez Givenchy, ea a fost una dintre cele mai reprezentative celebritati de stil ale secolului al XX-lea. Aspectul ei emblematic din ,,Breakfast at Tiffany’s” — rochie neagra, ochelari de soare supradimensionati, updo si perle – ramane un clasic pana in zilele noastre. Dar Hepburn a fost mult mai mult decat suma numeroaselor ei roluri de film si a povestilor ei de dragoste. Citeste in continuare despre Audrey Hepburn si afla despre viata ei dupa ecrane si personalitatea acesteia.

Copilarie

Audrey Hepburn s-a nascut Audrey Kathleen Ruston pe 4 mai 1929, la Bruxelles. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, mama ei, baronesa olandeza Ella Van Heemstra, si-a schimbat numele in Edda Van Heemstra pentru a-si masca radacinile britanice. Tatal ei, Joseph Victor Anthony Ruston, nascut din parinti englezi si austrieci, si-a schimbat numele de familie in Hepburn-Ruston, deoarece credea ca este descendent dintr-un conte englez, James Hepburn. A parasit familia cand Audrey avea 6 ani.

Hepburn a fost la un internat in Anglia cand era copil, dar a trait in Olanda ocupata de nazisti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Mama ei a inceput ca un simpatizant nazist, dar cand unchiul acesteia a fost inchis si ucis, mama si fiica au fugit intr-un oras din apropiere, iar mama lui Audrey a inceput rapid sa sustina rezistenta.

Rolul ei in rezistenta

Hepburn a servit ca asistenta medicala voluntara intr-un spital care a tratat soldatii aliati raniti. Studenta de balet, ea a sustinut spectacole de dans pentru a ajuta la strangerea de fonduri pentru Underground-ul olandez si a fost uneori curiera care transmitea mesaje pentru efortul de rezistenta anti-nazist.

Experiente in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial

Dupa ce Marea Britanie a declarat razboi Germaniei in septembrie 1939, mama lui Hepburn si-a mutat fiica inapoi la Arnhem in speranta ca, la fel ca in timpul Primului Razboi Mondial, Tarile de Jos vor ramane neutre si vor fi scutite de un atac german. Pe cand era acolo, Hepburn a urmat Conservatorul din Arnhem din 1939 pana in 1945. Ea incepuse sa ia lectii de balet in ultimii ei ani la internat si a continuat sa se antreneze in Arnhem sub tutela doameni Winja Marova, devenind ,,eleva ei vedeta”. Dupa ce germanii au invadat Tarile de Jos in 1940, Hepburn a folosit numele Edda van Heemstra, deoarece un nume ,,cu sunet englezesc” era considerat periculos in timpul ocupatiei germane.

Familia ei a fost profund afectata de ocupatia germana, Hepburn afirmand mai tarziu ca ,,daca am stiut ca vom fi ocupati timp de cinci ani, probabil ne impuscam cu totii. In 1942, unchiul ei, Otto van Limburg Stirum (sotul surorii mai mari a mamei sale, Miesje), a fost executat ca razbunare pentru un act de sabotaj al miscarii de rezistenta; desi nu fusese implicat in acest act, el a fost vizat din cauza importantei familiei sale in societatea olandeza. Fratele vitreg al lui Hepburn, Ian, a fost deportat la Berlin pentru a lucra intr-un lagar de munca german, iar celalalt frate vitreg al ei Alex s-a ascuns pentru a evita aceeasi soarta.

Debut pe scena

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Hepburn a fost model si a studiat baletul la Amsterdam si Londra. In 1948, ea a debutat pe scena din Londra ca o fata de cor intr-un musical numit ,,High Button Shoes”. Primul rol de film al lui Hepburn a fost o aparitie necreditata in filmul din 1951 ,,One Wild Oat”. Ea a aparut si in acel an in ,,The Lavender Hill Mob”, cu Alec Guinness in rolul principal. Primul ei rol principal a venit cu lansarea in 1951 pe Broadway a filmului Gigi, care a fost transformat intr-un film in 1958, cu Leslie Caron in rolul principal.

In timp ce filma un film in Monte Carlo, Hepburn a fost vazuta de autoarea franceza Colette, care dorea sa joace rolul principal in productia teatrala a romanului ei ,,Gigi”. In 1951, la varsta de 22 de ani, Hepburn a jucat in hitul de pe Broadway. Hepburn a jucat in rolul new-yorkezului Holly Golightly in ,, Micul dejun la Tiffany” al lui Blake Edwards (1961), un film bazat pe nuvela Truman Capote cu acelasi nume. Capote a dezaprobat multe modificari care au fost facute pentru a igieniza povestea pentru adaptarea filmului si ar fi preferat ca Marilyn Monroe sa fie distribuita in rol, desi a mai declarat ca Hepburn ,,a facut o treaba grozava”. Personajul este considerat unul dintre cele mai cunoscute din cinematografia americana si un rol definitoriu pentru Hepburn.

Rolul actritei Hepburn din Western ,,Unforgiven” din 1960, regizat de John Huston, a fost unul dintre rolurile ei cele mai putin preferate. In timp ce filma o scena calare pe cal, Hepburn a fost aruncata de pe cal rupandu-i coloana vertebrala. Ea a avut un avort spontan cateva luni mai tarziu.

Primul premiu Oscar

Hepburn a castigat un Premiu al Academiei pentru rolul ei de Printesa Ann, un personaj care scapa pentru scurt timp de indatoririle sale regale, in hitul din 1953 ,,Vacanta in Roma”. In film a jucat alaturi de Gregory Peck, care a jucat rolul unui reporter. In ceea ce a fost ultima ei aparitie pe o scena de la Broadway, Hepburn a castigat un premiu Tony pentru rolul principal din spectacolul de pe Broadway din 1954 ,,Ondine”. Co-starul ei a fost actorul Mel Ferrer, cu care Hepburn s-a casatorit in Elvetia in septembrie a aceluiasi an.

Viata Personala

In 1952, Hepburn s-a logodit cu industriasul James Hanson, pe care il cunostea inca de la inceputurile ei la Londra. Ea a numit-o ,,dragoste la prima vedere”, dar dupa ce si-a gasit rochia de mireasa si a stabilit data, a decis ca relatia nu va functiona, deoarece cerintele carierei lor ii vor tine deoparte de cele mai multe ori. Ea a emis o declaratie publica despre decizia ei, spunand ,,Cand ma casatoresc, vreau sa fiu cu adevarat casatorita”. La inceputul anilor 1950, ea s-a intalnit si cu viitorul producator Michael Butler.

La un cocktail gazduit de prietenul comun Gregory Peck, Hepburn l-a intalnit pe actorul american Mel Ferrer si i-a sugerat sa joace impreuna intr-o piesa. Intalnirea i-a determinat sa colaboreze in Ondine, timp in care au inceput o relatie. Opt luni mai tarziu, pe 25 septembrie 1954, s-au casatorit in Burgenstock, Elvetia, in timp ce se pregateau sa joace impreuna in filmul Razboi si pace (1955). Ea si Ferrer au avut un fiu, Sean Hepburn Ferrer.

In ciuda barfelor ca, casatoria lor nu va dura, Hepburn a sustinut ca ea si Ferrer erau inseparabili si fericiti impreuna, desi ea a recunoscut ca avea un temperament prost. William Holden a fost citat spunand: ,,Cred ca Audrey ii permite lui Mel sa creada ca o influenteaza.” Dupa o casnicie de 14 ani, cuplul a divortat in 1968.

Hepburn si-a intalnit cel de-al doilea sot, psihiatrul italian Andrea Dotti, intr-o croaziera in Marea Mediterana, cu prietenii, in iunie 1968. Ea credea ca va avea mai multi copii si ca va inceta sa mai lucreze. S-au casatorit pe 18 ianuarie 1969, iar fiul lor Luca Andrea Dotti s-a nascut pe 8 februarie 1970. In timp ce era insarcinata cu Luca in 1969, Hepburn a fost mai atenta, odihnindu-se luni de zile inainte de a naste copilul prin cezariana. Atat Dotti, cat si Hepburn au fost infideli, Dotti avand aventuri cu femei mai tinere, iar Hepburn avand o relatie romantica cu actorul Ben Gazzara in timpul filmarilor filmului Bloodline (1979). Casatoria Dotti-Hepburn a durat treisprezece ani si a fost dizolvata in 1982.

Din 1980 pana la moartea ei, Hepburn a fost intr-o relatie cu actorul olandez Robert Wolders, vaduvul actritei Merle Oberon. Il cunoscuse pe Wolders printr-un prieten in ultimii ani ai celei de-a doua casatorii. In 1989, ea a numit cei noua ani petrecuti cu el cei mai fericiti ani din viata ei si a declarat ca ii considera casatoriti, doar nu oficial.

Boala si moartea

La intoarcerea din Somalia in Elvetia, la sfarsitul lui septembrie 1992, Hepburn a inceput sa sufere de dureri abdominale. In timp ce testele medicale initiale in Elvetia au avut rezultate neconcludente, o laparoscopie efectuata la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles la inceputul lunii noiembrie a dezvaluit o forma rara de cancer abdominala apartinand unui grup de cancere cunoscut sub numele de pseudomixoma peritonei. Dupa ce a crescut lent de-a lungul mai multor ani, cancerul a metastazat ca o acoperire subtire peste intestinul ei subtire. Dupa operatie, Hepburn a inceput chimioterapia.

Hepburn si familia ei s-au intors acasa in Elvetia pentru a sarbatori ultimul ei Craciun. Deoarece inca se recupera de la o interventie chirurgicala, nu a putut zbura cu aeronave comerciale. Prietenul ei de lunga durata, designerul de moda Hubert de Givenchy, a aranjat ca sa trimita avionul ei privat Gulfstream, plin de flori, pentru a o duce Hepburn din Los Angeles la Geneva. Ea si-a petrecut ultimele zile in ingrijirea unui hospice la casa ei din Tolochenaz, Vaud, si ocazional era suficient de bine pentru a face plimbari in gradina ei, dar treptat a devenit mai inchisa la pat.

In seara zilei de 20 ianuarie 1993, Hepburn a murit in somn acasa. Dupa moartea ei, Gregory Peck a inregistrat un omagiu adus lui Hepburn in care a recitat poezia ,,Dragoste nesfarsita” de Rabindranath Tagore. Slujbele de inmormantare au avut loc la biserica satului Tolochenaz pe 24 ianuarie 1993. Maurice Eindiguer, acelasi pastor care i-a casatorit pe Hepburn si Mel Ferrer si l-a botezat pe fiul ei Sean in 1960, a condus inmormantarea ei, in timp ce printul Sadruddin Aga Khan de la UNICEF a rostit un elogiu. La inmormantare au participat multi membri ai familiei si prieteni, inclusiv fiii ei, si partenerul Robert Wolders.

Mostenire

Mostenirea lui Hepburn a rezistat mult timp dupa moartea ei. Institutul American de Film a clasat-o pe Hepburn pe locul al treilea dintre cele mai mari vedete feminine din toate timpurile. Ea este una dintre putinele animatoare care au castigat premii Oscar, Emmy, Grammy si Tony. Ea a castigat un record de trei premii BAFTA pentru cea mai buna actrita britanica intr-un rol principal. In ultimii ei ani, ea a ramas o prezenta vizibila in lumea filmului. Ea a primit un omagiu de la Societatea de Film din Lincoln Center in 1991 si a fost o prezentatoare frecventa la Premiile Academiei. Ea a primit premiul BAFTA pentru intreaga viata in 1992.

Fiul lui Hepburn, Sean, a spus ca a fost crescut in mediul rural ca un copil normal, nu la Hollywood si fara o stare de spirit hollywoodiana care le face pe vedetele de cinema si familiile lor sa piarda legatura cu realitatea. Nu era nici o sala de proiectie in casa. El a spus ca mama lui nu s-a luat in serios si obisnuia sa spuna: ,,Iau in serios ceea ce fac, dar nu ma iau in serios”.

Lucru umanitar cu UNICEF

Audrey Hepburn a devenit ambasador de bunavointa pentru UNICEF in 1989, facand peste 50 de calatorii vizitand proiecte UNICEF din intreaga lume. Calatoriile, multe periculoase, au adus vedeta in comunitatile in care au trait unii dintre cei mai vulnerabili copii ai lumii, pentru a creste gradul de constientizare globala cu privire la o serie de crize umanitare.

Hepburn a facut un turneu in America Centrala in februarie 1989 si s-a intalnit cu lideri din Honduras, El Salvador si Guatemala. In aprilie, ea a vizitat Sudanul impreuna cu Wolders, ca parte a unei misiuni numita ,,Operatiunea Lifeline”. Din cauza razboiului civil, hrana de la agentiile de ajutor fusese intrerupta. Misiunea a fost de a transporta alimente in sudul Sudanului. Hepburn a spus: ,,Nu am vazut decat un adevar flagrant: acestea nu sunt dezastre naturale, ci tragedii create de om pentru care exista o singura solutie creata de om – pace”.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here