V-ati trezit vreodata sa va verificati retelele sociale imediat dupa trezire si chiar inainte de a merge la culcare? Acest lucru nu este deloc neobisnuit. La nivel global, aproape 4,48 miliarde de oameni folosesc in mod activ retelele sociale, conform unui raport din 2021.
Dar care este costul real al utilizarii retelelor sociale asupra bunastarii noastre mentale?
Partea intunecata a retelelor sociale si efectele acesteia asupra sanatatii mintale sunt de netagaduit. Bombardarea constanta a realitatilor filtrate poate distorsiona perceptia de sine. Presiunea de a avea o viata „perfecta” poate creste, de asemenea, anxietatea si stresul.
Pe partea buna, retelele de socializare compenseaza golurile geografice si favorizeaza conexiunea. Pentru unii, este un colac de salvare, un spatiu pentru a gasi sprijin si intelegere pe care altfel nu le-ar avea in viata reala.
Dar cum se gaseste echilibrul? Ce cantitate de defilare este sanatoasa? Ar trebui sa petreci ore intregi deruland?
Acest articol va evidentia aspectele negative ale retelelor sociale. Mai important, vom explora, de asemenea, strategii pentru a contracara aceste provocari. Continuati sa cititi pentru a vedea cum puteti minimiza efectele adverse ale retelelor de socializare si cum puteti sa le folositi cat mai bine!
Acest articol contine:
Efectele negative ale retelelor sociale
Retelele sociale pot fi distractive, dar au si unele dezavantaje. Pentru multi, vazand postarile „perfecte” ale altora ii poate face sa se simta rau in legatura cu propria lor viata. Aceasta nevoie constanta de a compara ne poate face sa simtim ca ceea ce facem si cine suntem nu este niciodata suficient de bun.
In plus, asteptarea aprecierilor si a comentariilor poate deveni stresanta. Daca nu primim suficient, s-ar putea sa ne simtim lipsiti de importanta. Acest lucru ne poate afecta, de asemenea, increderea si stima de sine.
Algoritmii retelelor de socializare ne pot prinde in bule sau in camere de eco unde vedem sau auzim doar lucruri cu care suntem deja de acord. Acest lucru ne poate face si mai mult sa ne simtim singuri in opiniile noastre. Sunt sanse – ne poate impiedica, de asemenea, sa ne extindem ideologiile si sa invatam noi perspective.
In cele din urma, petrecerea prea mult timp online poate perturba ciclul nostru de somn si poate reduce implicarea in viata reala cu prietenii si familia noastra.
Retelele de socializare si depresia
Persoanele care posteaza frecvent continut pentru a cauta validare (aprecieri, comentarii) sunt de obicei mai vulnerabile la simptomele depresive atunci cand nu primesc feedback-ul sau validarea asteptate.
Pe masura ce cercetatorii continua sa studieze efectele retelelor sociale asupra sanatatii mintale, noi, ca utilizatori, trebuie sa fim proactivi in explorarea utilizarii online sigure si sanatoase.
Simptomele depresive se refera la o serie de provocari emotionale, cognitive si fizice asociate cu depresia.
Acestea pot include:
-
Sentimente persistente de tristete
- Deznadejde, sau gol
-
Lipsa interesului sau a placerii pentru activitatile pe care le-ai bucurat odata
- Oboseala sau scaderea energiei
-
Dificultate de concentrare sau de luare a deciziilor
- Modificari ale apetitului si ale tiparelor de somn
-
Sentimente de lipsa de valoare sau de vinovatie
- In cazuri severe, ganduri recurente despre moarte
Retelele de socializare, desi ofera cai de conectare si de schimb de informatii, pot agrava din neatentie simptomele depresive.
Cercetarile recente au aruncat, de asemenea, lumina asupra relatiei complicate dintre utilizarea retelelor sociale si depresie, concentrandu-se in principal pe aspecte specifice ale experientei online care contribuie la simptomele depresive.
Cei doi factori principali de pe platformele de socializare care pot duce la amplificarea simptomelor depresive sunt:
Comparatie
Prin insasi natura lor, retelele sociale incurajeaza utilizatorii sa-si compare viata cu ale altora. Derularea prin momentele importante ale prietenilor, cunoscutilor si chiar strainilor poate duce la sentimente de inadecvare.
Un studiu de cercetare arata ca persoanele care se angajeaza frecvent in defilarea bazata pe comparatie prezinta niveluri mai ridicate de simptome depresive.
Deplasarea in timp
Cu cat oamenii petrec mai mult timp online, cu atat mai putin timp au pentru activitati offline, din lumea reala. Aceasta deplasare poate duce la scaderea activitatii fizice si a interactiunilor sociale fata in fata, ambele avand efecte protectoare impotriva depresiei.
Social Media si anxietate
Realizarea cat de mult au crescut problemele de sanatate mintala de cand platformele de social media au devenit populare ar putea fi un soc.
Ignorarea legaturii dintre activitatea online extinsa si simptomele de anxietate este aproape imposibila. Afluxul constant de informatii de pe platformele de social media poate duce la supraincarcare cognitiva.
Acest bombardament de date face ca procesarea creierului sa fie dificila, ducand adesea la sentimente de coplesire si stres.
In plus, frica de a pierde, sau FOMO, este un fenomen autentic. Pe masura ce utilizatorii vad pe altii participand la evenimente sau experiente in care nu sunt implicati; poate induce sentimente de excludere si anxietate crescuta.
In cele din urma, presiunea de a mentine o persoana online curata si perfecta poate creste si mai mult simptomele de anxietate.
Probleme cu imaginea corpului
Platformele digitale au un impact profund asupra perceptiei noastre de sine. Platforme precum Instagram, TikTok si Facebook debordeaza cu imagini filtrate si adesea modificate ale corpurilor „ideale”.
Aceasta expunere constanta poate distorsiona perceptia asupra unui corp „normal”. In schimb, ne poate face sa credem ca exista un mod specific de a arata fiecare – un anumit tip de corp care este „normal”.
Odata ce cadem la aceasta idee, incepem sa ne angajam in ceea ce este adesea comportamente autodistructive pentru a atinge acest tip de corp „ideal”.
In primul rand, natura algoritmica a acestor platforme inseamna ca utilizatorilor li se arata adesea mai mult cu ce se implica. Daca cineva vede sau interactioneaza frecvent cu imagini ale unor corpuri „perfecte”, algoritmul serveste mai mult la acelasi lucru, creand o realitate distorsionata.
In al doilea rand, cresterea filtrelor si a aplicatiilor de editare foto permite „imbunatatiri” instantanee ale aspectului cuiva. In timp, acest lucru poate duce la nemultumire fata de sine nefiltrat. De exemplu, oamenii ar putea incepe sa creada ca a avea cosuri sau celulita nu este obisnuita – mai ales pentru ca nu vad texturile si tipurile de piele reale pe ecran.
Cu toate acestea, ceea ce nu vedem pe retelele sociale este faptul ca toate corpurile noastre sunt diferite – au texturi diferite, culori diferite, procente diferite de grasime corporala si forme diferite.
Toate sunt la fel de frumoase si normale! Pozitivitatea corpului este un concept esential care ne poate ajuta sa normalizam toate tipurile de corp.
Hartuirea cibernetica
Acolo unde partajarea continutului personal pe platformele de social media este incurajata, de asemenea, adesea expune utilizatorii la experiente nesolicitate si negative.
Cyberbullys exploateaza aceste platforme pentru a viza indivizi, folosind tactici precum amenintarile directe, doxing (dezvaluirea informatiilor personale) sau crearea de meme derogatorii.
Anonimul oferit de internet ii incurajeaza pe acesti batausi, facandu-i mai agresivi si castigand mai multe avantaje. Victimele se confrunta adesea cu un val de ura, care duce la repercusiuni grave asupra sanatatii mintale, cum ar fi anxietatea, depresia si, in cazuri extreme, autovatamarea.
Prin urmare, utilizatorii trebuie sa fie constienti de setarile de confidentialitate, sa raporteze comportamentul abuziv si sa caute sprijin atunci cand se confrunta cu hartuirea cibernetica.
Semne ca retelele sociale va afecteaza sanatatea mintala
In timp ce platformele de social media ofera o modalitate de a ramane conectat si informat, ele au si potentiale dezavantaje care va pot afecta negativ bunastarea mentala.
Nu este vorba doar de cantitatea de timp pe care o petreci online, ci si de calitatea acelui timp si de impactul acestuia asupra starii tale emotionale si psihologice.
Pentru a va ajuta sa evaluati daca utilizarea retelelor sociale este un avantaj sau un dezamagire, am subliniat informatii utile care servesc drept indicatori. Puteti lua masuri informate pentru a asigura o viata digitala mai sanatoasa, punandu-va intrebari specifice legate de aceste semne.
Semne
Taxa emotionala dupa defilare
Este un semnal rosu daca observi o scadere a dispozitiei tale, anxietate crescuta sau sentimente de inadecvare dupa ce ai parcurs retelele sociale.
Intrebati-va: „Cum ma simt emotional dupa ce folosesc retelele sociale?” Ar putea fi timpul sa va reevaluati utilizarea daca raspunsul inclina spre emotii negative.
Amanare si productivitate redusa
Intarzieti sarcinile de lucru sau neglijati responsabilitatile din cauza utilizarii excesive a retelelor sociale?
Intrebati-va: „Sufera productivitatea mea din cauza timpului petrecut online?” Daca da, luati in considerare stabilirea limitelor aplicatiei sau programarea unui anumit „timp de retele sociale”.
Comparatie sociala si invidie
Retelele sociale prezinta adesea versiuni idealizate ale vietii, ceea ce duce la comparatii sociale.
Daca te gandesti: „De ce viata mea nu este la fel de perfecta ca a lor?” este un semn ca retelele sociale iti afecteaza stima de sine.
Folosind retelele sociale ca o carja emotionala
Daca utilizati retelele de socializare pentru a scapa de emotiile negative sau de singuratate, este rareori un mecanism de adaptare sanatos.
In schimb, intreaba-te: „Folosesc retelele sociale pentru a evita sa ma ocup de emotiile mele?” Daca raspunzi da, cauta optiuni mai sanatoase, cum ar fi sa vorbesti cu un prieten, sa te uiti la o emisiune TV sau sa faci activitate fizica.
Obsesia pentru like-uri si validare
Daca starea ta de spirit este afectata semnificativ de numarul de aprecieri sau de comentarii pe care le primesti, este o ingrijorare.
Intrebati-va: „Cautesc validare prin intermediul retelelor sociale?” Daca da, detasarea valorii tale de aprobarea online este cruciala si poate beneficia semnificativ pe termen lung!
Reducerea impactului negativ al retelelor sociale asupra sanatatii mintale
Pe de o parte, retelele sociale au potentialul de conectare, inspiratie si chiar crestere profesionala.
In schimb, capcanele anxietatii, pierderii de timp si autocomparatiei negative par mari. Gasirea unui echilibru este cheia si tocmai asta vom explora in aceasta sectiune!
Mai jos sunt cateva strategii care sa va ajute sa dezvoltati o relatie mai pozitiva si mai intentionata cu platformele de social media.
Identificati-va obiectivele retelelor sociale
In primul rand, este esential sa intelegeti de ce utilizati retelele sociale. Doriti sa ramaneti conectat cu familia si prietenii sau sa il folositi pentru relatii profesionale?
Odata ce v-ati identificat obiectivele, va puteti adapta utilizarea retelelor sociale pentru a servi acele obiective specifice.
Acest lucru va va face timpul online mai productiv si va reduce sansele de defilare fara scop, ceea ce duce adesea la stari emotionale negative.
Implementeaza tehnici de management al timpului
Gestionarea timpului este esentiala pentru mentinerea unei relatii sanatoase cu retelele sociale. Luati in considerare utilizarea aplicatiilor care va urmaresc timpul de utilizare sau sa setati alarme pentru a va reaminti sa va deconectati.
Alocati „timp pentru retelele sociale” in programul dvs. zilnic si respectati-l. Acest lucru va va ajuta sa deveniti mai atent la timpul dvs. online si sa va usurati dezlegarea.
Organizeaza-ti feedul pentru pozitivitate
Experienta ta in retelele sociale este determinata in primul rand de continutul pe care il consumi. Incercati sa anulati urmarirea conturilor care posteaza in mod constant continut daunator sau declansator.
In schimb, concentrati-va pe urmatoarele conturi care va inspira, educa sau va inalta. Aceasta schimbare simpla va poate imbunatati drastic bunastarea mentala si va poate face timpul petrecut pe retelele sociale mai implinit.
Stabiliti limite pentru echilibrul dintre viata profesionala si viata privata
Utilizarea retelelor sociale pentru munca faciliteaza estomparea granitelor dintre timpul profesional si cel personal.
Stabiliti limite clare prin desemnarea platformelor „doar pentru munca” si „doar personal”.
De exemplu, poate doriti sa utilizati LinkedIn numai pentru serviciu si Instagram pentru conexiuni personale. Aceasta separare va va ajuta sa va opriti de la serviciu atunci cand nu aveti ceas.
Implica-te, nu doar derulati
Defilarea pasiva poate duce la sentimente de inadecvare si FOMO (Frica de a ne pierde). In schimb, faceti interactiunea cu retelele sociale mai semnificative.
Comenteaza realizarile prietenilor tai, distribuie articole care rezoneaza cu tine si angajeaza-te in discutii interesante.
Aceasta participare activa va imbogateste experienta in retelele sociale si stimuleaza un sentiment de comunitate si apartenenta.
Practicati zilele de detoxifiere digitala
Sa iei o pauza de la retelele sociale sau sa ai zile de detoxifiere cu dopamina poate fi incredibil de revigorant. Alegeti o zi in fiecare saptamana cand va deconectati de la toate conturile de retele sociale.
Foloseste acest timp pentru a te angaja in activitati care iti hranesc sufletul si mintea, fie ca citesti, mergi pe drumetii sau petreci timp de calitate cu cei dragi.
Aceasta mica pauza va poate imbunatati in mod semnificativ sanatatea mintala si poate face interactiunile ulterioare cu retelele sociale mai intentionate.
Implementand aceste solutii specifice, realizabile sau cautand ajutor profesionist de la terapeuti, veti fi pe cale de a cultiva o relatie mai sanatoasa si mai echilibrata cu retelele sociale.
Ce este suprasolicitarea cognitiva?
Supraincarcarea cognitiva se refera la volumul de informatii sau complexitatea sarcinilor prezentate unui individ, care depaseste capacitatea sa de procesare cognitiva.
In termeni mai simpli, este atunci cand creierului i se ofera mai multe informatii sau sarcini decat poate face fata simultan, ceea ce duce la scaderea eficientei, a intelegerii si a retinerii.
Mai multi factori pot contribui la suprasolicitarea cognitiva:
-
Multitasking: jonglarea cu mai multe sarcini poate tensiona creierul, deoarece schimba constant atentia. De exemplu, derularea pe Instagram si organizarea sarcinilor zilnice.
- Supraincarcare de informatii: acest lucru este predominant in special in era digitala, unde fluxuri nesfarsite de date, notificari si continut sunt disponibile la indemana noastra.
-
Complexitate: primirea unor sarcini sau informatii prea complexe sau necunoscute poate duce la suprasolicitare.
Supraincarcarea cognitiva poate duce la sentimente de stres, confuzie si frustrare. Retelele sociale sunt in prezent unul dintre principalele motive care contribuie la supraincarcarea cognitiva. In timp, daca nu este gestionata, poate contribui la burnout si la scaderea bunastarii mentale.
Care este impactul retelelor sociale asupra sanatatii mintale a studentilor?
Notificarile constante si nevoia de a verifica retelele sociale pot perturba grav capacitatea de concentrare a unui student in timpul sesiunilor de studiu. Aceasta distragere a atentiei poate duce la o retinere slaba, afectand in cele din urma notele si performanta academica.
In ceea ce priveste relatiile sociale, in timp ce retelele sociale pot ajuta la mentinerea conexiunilor, poate crea, de asemenea, un fals sentiment de implinire sociala.
Elevii pot neglija interactiunile fata in fata, ratand profunzimea si calitatea relatiilor din lumea reala. Acest lucru poate duce la singuratate si izolare, in ciuda faptului ca sunt „conectati” online.
Mai mult, compulsivitatea se manifesta prin nevoia de a verifica constant retelele de socializare pentru actualizari, chiar si in timpul prelegerilor sau meselor de familie.
Acest comportament compulsiv poate fi daunator din punct de vedere academic si social, deoarece poate fi perceput ca nepoliticos sau dezinteres pentru mediul imediat.
Impactul asupra somnului este o alta ingrijorare. Elevii s-ar putea trezi ca parcurg feedurile pana tarziu in noapte, afectand atat cantitatea, cat si calitatea somnului.
Somnul slab poate, la randul sau, sa afecteze performanta academica, starea de spirit si bunastarea mentala generala.
